Teoriile economice și cele despre macropoliticile guvernamentale din secolul al XXI-lea sunt foarte diverse, aproape totul a fost inventat și scris, practic este foarte greu să mai apară o abordare absolut nouă în politicile economice. Lumea cunoașterii merge mai degrabă spre interpretări macroeconomice situate la granițele mai puțin exploatate, acolo unde se intersectează mai multe științe și zone de cunoaștere, abordările științelor hibride fiind astăzi considerate ofertante.
Se pare că nu se mai pot aduce foarte multe completări față de ceea ce științele sociale moderne au spus deja, dezvoltate simultan cu creșterea curentelor globalizării din ultimul sfert de secol. Atât abordările de stânga, neoetatiste și tot mai puțin internaționaliste, dar și cele de dreapta, ale reglajului monetar și suveranismului încurcat de circuitele piețelor post-naționale, sunt dezvoltate în multe forme. E adevărat, post-adevărul transformă ideile și le aruncă în derizoriu, dar în lumea ideilor avem întotdeauna posibilitatea de a alege, nimic nu-i interzis și nici obligatoriu, oamenii cresc ideile mari și tot ei le devalorizează, în lumea spectacolului (cu preț redus).
Ceea ce propun astăzi guvernanții este în tonul etatist de stânga, teoretic ideile sunt foarte generoase. Programul de guvernare prevede crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, iar capitalizarea acestuia urmnează să se facă prin absorbirea profitului celor mai eficiente companii deținute de stat. Programul de guvernare prevede la acest capitol: “Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acestava fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precumTarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde euro. Alte 3 miliarde euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și BancaMondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 de ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.” Am citat din programul de guvernare.
Adică se iau banii publici cei mai frumoși și se pun la treabă ca să producă profit, sub atenta supraveghere a guvernanților. Ce bine sună!
În această săptămână, conform judicioasei planificări făcute de aparatul de comunicare al guvernului, a luat cuvântul ministrul Economiei, vorbind apăsat și cu convingere despre înființarea noilor firme ale statului. Ele urmează să se bazeze pe banii din profiturile actuale ale companiilor mari (și monopoliste) deținute de stat. (Ne)cunoscutul domn ministru Tudose ne explică faptul că va supune dezbaterii publice, chiar de săptămâna viitoare, noul proiect de înființare a FSDI, cu tot cu obiectivele de dezvoltare, prin înființarea noilor firme de stat. E impresionant efortul acestui domn ministru de a mima dorința de consultare și de generare a unui minim consens public, când impresia generală este că acest grandios proiect pregătește un nou tun al guvernanților de azi. De data aceasta la lumina zilei.
Care este sensul consultării cu privire la acest proiect, căci scrie negru pe alb în programul de guvernare că efortul multianual investițional al statului, în această guvernare, o să se susțină pe acest FSDI? Nu cred că acest domn ministru își dorește să ajungă în situația în care trebuie să renunțe la acest proiect, în urma dezbaterilor publice, și să ajungă remaniat de Dragnea (pardon, de premier). Are atât de multă încredere în acest proiect, încât nu are nicio emoție față de eventualele opinii defavorabile din dezbaterea publică? Sau poate că are și alte motive pentru care este atât de sigur, motive mai puțin cunoscute tocmai pentru că sunt mai puțin publice.
Cred că e mult mai simplu. În fapt, în acestă guvernare nu contează dialogul, el este un moft, menținut doar de ochii lumii. Domnul Tudose nu intenționează să aducă modificări sau să refacă proiectul FSDI, ca urmare a eventualelor opinii defavorabile apărute în dezbaterea publică. Nici gând, pentru că banii adunați pentru viitoarele firme ce se vor înființa, locurile de muncă și resursele controlate, toate aceste îmbietoare bunătăți ale guvernării vor fi la dispoziția câtorva premianți ai partidului, începând cu primul premiant pesedist și lider regional marcant.
Măsura faptelor acestei guvernări autiste sunt oamenii din prima linie, cei care ne explică, zi de zi,mult lăudatul și amplul program de guvernare. Vasilescu, Tudose, Ștefan sau Shhaideh vând iluziile prosperității viitoare, vorbind despre raiul dublării salariilor și locurilor de muncă la stat. De fapt, iată, vor confisca banii publici și îi vor investi în vechile rețele de dependentă, utile pentru a-și menține avantajul electoral.
Dacă ar fi altfel, dacă dezbaterea publică ar conta, atunci i-am vedea pe Vasilescu, Tudose, Ștefan sau Shhaideh cum s-ar apleca mai mult spre semnalele date de independenți, de cei care mișcă economia. Adevărații antreprenori din economie nu sunt nici aplaudaci și nici ignoranți, iar prin experiența economică pe care o au devin foarte incomozi, spunând verde în față ceea ce niciun politician al opoziției nu a reușit până acum, atât de precis și clar: “Proiectele legislative iniţiate de Executiv în primele 100 de zile de guvernare, fără vreun studiu de impact şi fără consultare, vor arunca în aer încrederea în statul român şi echilibrul bugetar al României” – conform Romanian Business Leaders, unul dintre cele mai puternice motoare de promovare a antreprenoriatului românesc.