Ce ar putea fi între două geometrii? Poate maeștri geometri ar putea răspunde la acestă întrebare doar aparent simplă. Dar acum golul lăsat de întrebarea fără răspuns ar putea fi umplut cu nori! E atât de simplu. Se iau câteva smocuri de nori cât mai pufoși și se înghesuie în spațiul dintre coperțile a două manuale de geometrie! Artistul plastic Maria Bejan încercă să demonstreze că totul este posibil dacă stăpânești bine meșteșugul penelului dar și al imaginarului.
Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 1 septembrie, ora 18, la Muzeul de Artă Timișoara. Cuvânt de deschidere: Pavel Șușară.
Maria Bejan a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest Timișoara, în clasa Prof. Romul Nuțiu. A obținut doctoratul cu lucarea ”Spațiul în pictură. Suprafața picturală într-o sintaxă a imaginarului”. Printre premiile obținute, amintim Menzione speciale della Giuria – Biennale Internazionale d’Arte contemporanea la Florența.
Materie imaginantă prin excelență, căutare mai mult decît consistență, irelevanță materială care își caută forma prin mișcare și dă corp vidului în spațiu, aidoma gîndirii ce se pierde pe măsură ce se construiește, de la fantasma monștrilor pînă la scriitura hieroglifelor, norii au susținut dintotdeauna o reverie aparte a interiorității prin puterea lor de a contrazice ordinea. Captarea acestei fascinații în pagina picturală reclamă o înțelegere a spațiului și a construcției lui pe pînză care să le susțină natura. Punctul fix de observație precum și descrierea obiectului, probe impuse de formula perspectivei renascentiste dezvoltate în planul euclidian, imitare a lumii exterioare, duc la anularea efectelor de mișcare – esență a acestei magii. (Hubert Damisch, Théorie du nuage).
Figurarea norilor ca imagine și istorie a interiorității conduce la conceperea spațiului în contexte diferite de cel al lumii noastre fizice. Astfel, topologia, geometrie care merge pînă la dimensiunea a patra, în care spațiul și timpul sunt conținute simultan, surprinde spațiul particular al deformărilor prin transformări continue, fără ruptură sau lipire a suprafețelor și volumelor. Teoria nodurilor, curbe autointersectante, în care suprafața devine volum, este unul din clasamentele acestui tip de spațiu ca studiu de grup. Prin banda lui Moebius ca actant principal, psihanaliza lui Jacques Lacan regăsește expresia vizual constructivă a spațiului interiorității. Traversată de mișcare, suprafața produce istorie permițînd cuvîntul și ieșind din atemporalitatea structurii. Fantasma se definește ca trecere de la suprafață la noduri. Răsucirea suprafeței permite timpul, subminînd spațiul cotidian al reprezentării. Tăierea poate da seama de actul analitic, în mod esențial interpretare. (Marina Bejan)
Expoziţia Marina Bejan – Norii. Între două geometrii, deschisă la etajul I al Muzeului de Artă din Timişoara, poate fi vizitată până la data de 24 septembrie, de marţi până duminică, între orele 10:00-18:00.
