Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova și Iasi au statutul de “pol regional principal” într-un proiect cu impact imens asupra organizării teritoriale. Mai precis, Guvernul propune reclasificarea orașelor în șapte categorii și a comunelor în două, în funcție de o serie de parametri care iau în calcul noile realități sociale. Proiectul este promovat de Ministerului Dezvoltării și arată în ce categorii se vor înscrie localitățile și prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani.
Proiectul mai prevede o măsură cu mare impact social, administrativ și politic: localitățile cu scăderi accentuate de populație vor fi unificate cu altele din cadrul ariilor funcționale. Asta, la inițiativa autorităților locale. Dacă până la finele anului 2025, comunele vizate nu ating anumiți indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului, potrivit hotnews.ro.
Conform noii reclasificări, Bucureștiul va fi Municipiu capitală, de importanță națională și europeană.
Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara devin Municipii poli regionali principali cu potențial transnațional (Condiții: peste 250 de mii de locuitori și 400 de mii în aria funcțională, sedii de instituții de interes național, minim o universitate cu peste zece mii de studenți sau cu specializare unică pe țară, spitale de categoriile I și II și monoprofil cu nivel de competență înalt, Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare).
Arad, Argeș, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Râmnicu Vâlcea vor fi Municipii poli regionali secundari (condiții: peste 100 de mii de locuitori și 300 de mii în aria funcțională, sedii de instituții de interes județean/supra-județean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III și IV/V, minim o entitate de Inovare și Transfer Tehnologic).
Alba Iulia, Bistrița, Reșita, Sfîntu Gheorghe, Tîrgoviște, Tîrgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui și Focșani devin Municipii poli județeni principali cu potențial transnațional (condiții: peste 40 de mii de locuitori și 200 de mii în aria functțonală, sedii ale administrațiilor județene, minim 1 filiala de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III și IV/V, instituții culturale de reputație județeană).
Vor mai exista: Municipii și orașe poli județeni secundari. (Condiții: peste 20 de mii de locuitori și 50 de mii în zona de influență/cu potențial de arie funcțională urbană, minim o filială universitară sau unitate postliceală); Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (Condiții: peste cinci mii de locuitori și 30 de mii în zona de influență/potențial de arie funcțională urbană, minim 1 liceu/grup școlar, spital de categoria IV/V sau centru de permanență, Instituții culturale de importanță locală); Municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate, municipii și orase necuprinse în categoria precedentă și care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidențial, etc. (Condiții: cel puțin 2 dintre următoarele: acces la drumuri naționale și județene, acces la o magistrală feroviară în limita a 100 km și autogară în limita a 30 km; minim 1 liceu/grup școlar).
Inițiatorii proiectului de lege au introdus și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale, pe care Guvernul le defineste ca orașe care satisfac comulativ cel puțin 3 din următorii 4 indicatori: peste 30% din populație ocupată în agricultură, mai puțin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani și peste 40% din populație cu domiciliu în sate aparținătoare și localități componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ teritorială. Lista orașelor cu caracteristici rurale identificate de Guvern cuprinde majoritatea comunele transformate forțat în orașe în anul 2004, prin Legea 83/2004. Mass-media a semnalat de nenumărate ori nemulțumirile locuitorilor din aceste foste comune, care sunt nevoiti să plătească impozite calculate la nivelul orașelor, însă fără a beneficia de infrastructura și dotările specifice unui oraș.
Proiectul de lege mai prevede că localitățile rurale vor fi împărțite în comunele poli rurali (comune cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de orașe pe o distanță de minim 25 km) și alte comune. Satele componente ale comunelor și cele care aparțin municipiilor și oraselor sunt parte a rețelei de localități rurale.
Guvernul a întocmit și o listă a localităților în care s-au produs scaderi accentuate de populație, precum și a celor care au în structura lor localități cu populația sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, executivul “încurajează unificarea administrativă” la inițiativa autorităților locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populație. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege, până la sfârșitul anului 2025, dacă vor să-și păstreze statutul actual. În caz contrar, începand din data de 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului, prin lege.
În fine, s-au înregistrart scăderi ale populației, cuprinse între 20 și 50% în aproape 50 de orașe și municipii și circa 170 de comune. Printre orasele incluse pe lista localităților în care s-a înregistrat o scădere accentuata a populației se numară: Brașov, care a pierdut peste 76 de mii de locuitori din 1990 până în 2012, Reșița, cu peste 29 de mii de locuitori în minus, Mediaș, cu 23 de mii, și Hunedoara, care a pierdut aproape 22 de mii de locuitori.
Și poate nu este lipsit de importanță că proiectul de lege va aduce și o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu actul normativ la 6 luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
Sursa: hotnews.ro
