Anul ce încă mai este în curs nu mai are mult până la ultima sa filă. Acuși o întoarcem și pe cea cu cifra 31. Deci în cel mai scurt timp întrăm în ultimul an de pregătiri pentru marele eveniment cu care Timișoara poate nu se va mai întâlni în următoarele decenii. Șansa de a fi stindardul a o bună parte din cultura europeană. E sigur că se fac eforturi. Se pregătesc programe. Dar pentru omul obișnuit de pe stradă nu este destul de vizibil acest efort. Pare a fi ceva ce se derulează cu lentoarea unui film ce nu are viteza corespunzătoare.
În special infrastructura orașului încă nu arată cum ar fi necesar, măcar la pretențiile cele mai minimale. O seamă de persoane observă și au o părere pertinentă despre aceste pregătiri ce par a nu-și găsi cadența. Ca formațiune politică ce încurajează noul, USR a punctat unele din aceste lentori ce grevează pregătirile pentru fericitul (sau fatidicul?) eveniment al anului 2021 din urbea noastră, când se va dovedi dacă pălăria a fost potrivită sau prea mare pentru Timișoara.
Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL
Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană.
Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.
Ce bani s-au dat până acum?
Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene.
Cum stăm cu pregătirile?
Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.
În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.
Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL.
Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:
Filarmonicii – 77 mil. lei
Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei
și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus.
Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.
Ce se va întâmpla în 2021?
Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.
Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi.
Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.
