Procurorii DNA Timişoara încearcă să descâlcească interesele unor afaceri cu cereale de milioane de euro, derulate în Timiş, dar şi în localităţi învecinate din Ungaria şi Serbia, în care sunt implicaţi oameni de afaceri, politicieni, funcţionari publici, manechine şi alte personaje cu protecţii înalte din capitala Banatului. Primul afacerist care a spart omerta instituită în jurul tranzacţiilor penale cu cereale a fost Cristinel Uscatu, milionar ajuns în faliment personal, prins la înghesuială şi arestat preventiv de judecători, care a decis să se răzbune pe partenerii săi de afaceri şi să ofere procurorilor informaţii extrem de importante în destructurarea filierei de trafic la negru cu cereale.

“Am spus procurorilor mecanismul prin care am fost prejudiciat cu suma de 150.000 de euro. Sigur că, atunci când este vorba despre afaceri mai speciale, nu există nici un fel de facturi, de documente, ci doar de cuvântul de onoare. Am stat în arest preventiv timp de 18 luni, afacerea cu cereale mi s-a prăbuşit, camioanele cumpărate în leasing mi le-a luat banca, normal că la ieşirea din închisoare am încercat să-mi recuperez datoriile. Doar că fostul meu partener de afaceri, pentru care am alergat pe la ţărani din poartă în poartă că să-i încarc maşinile cu cereale, nu mai recunoaşte nimic şi mă ameninţă şi cu o plângere penală pentru şantaj. Acest Cristian Popa, fiul fostului contabil de la IAS Sânandrei, este convins că şi-a asigurat toate protecţiile şi că nu i se poate întâmpla nimic. Din afacerea cu cereale şi-a construit o vila în localitatea Mailat, după Vinga, şi şi-a achiziţionat un Bentley, un Porche şi alte limuzine de lux. Schema afacerii este simplă, se achiziţionează cereale de la persoane fizice, în cazul lui – porumb, se emit facturi pe firme pirat, se recuperează TVA-ul, apoi firma este băgată în insolvenţă şi se închide cercul”, declara Cristinel Uscatu, în 2012, după ce tocmai scăpase din arest preventiv în dosarul mafiei cerealelor.

Datorie fără acte, şantaj şi anunţarea publică a unui flagrant

De partea cealaltă, partenerul sau de afaceri, Cristian Dumitru Popa, 35 de ani, apărat de o casă de avocatură foarte influentă prin instanţele din Timişoara, a negat în permanență faptul că ar avea vreo datorie la fostul sau partener de afaceri.

“Acest Cristinel Uscatu – cu care nu am făcut niciodată vreo afacere, nu există nicio factură sau contract între noi – a spus peste tot că nu se lasă până nu mă vede după gratii. A venit la mine acasă să-mi ceară bani, a fost în curte la părinţii mei să le spună că-i datorez bani. Nu ştiu ce să mai fac, probabil că o să-i fac o plângere penală pentru şantaj. Sau o să-mi pun o cameră pe mine şi o să-i dau nişte bani, ca să-i fac flagrantul. El a ieşit afară după doi ani de arest preventiv şi acum are nevoie de bani. Dar, cum să vină la mine să-mi ceară 70.000 de euro? Pentru ce să-i dau această sumă, dacă noi nu am făcut afaceri împreună niciodată? Ştiu că e invidios că mă plimb cu Porche şi cu un Bentley, dar ce să fac acuma, că să nu se simtă el frustrat, să-mi cumpăr un Logan? Oricum, amândouă maşinile sunt cumpărate în leasing, niciuna nu costă mai mult de 60.000 de euro, şi sora mea, care are o firma de transport, plăteşte rate de 2.000 de euro pe lună! Cât despre denunţurile cu care mă tot ameninţă Uscatu, poate să facă oricâte denunţuri doreşte! Câtă vreme mă ştiu corect, nu mă interesează ce acuzaţii poate să-mi aducă”, spunea la vremea respectivă Cristian Popa, invidiat de toţi prietenii săi pentru relaţia fierbinte de prietenie cu manechina Bianca Jurcă.

Firmele controlate de Cristian Popa, afaceri “la negru” cu cereale

Între timp, anchetatorii au avansat în această anchetă complexă, cu protecţii şi presiuni, în condiţiile în care Cristian Popa era considerat un apropiat al senatorului PSD Matei Suciu, iar în februarie 2016 au descins în forţă la locuinţele afaceriştilor implicaţi în tranzacţiile penale cu grâne şi au reţinut mai multe persoane. Primul vizat, Popa Dumitru Cristian, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală în formă continuată, apoi – Cacareaza Vasile, Negoiţă Dragoş, Ivancea Ionuţ şi Cadariu Ioan, acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Anchetatorii au stabilit că, începând cu 2007. Popa a creat un adevărat mecanism de eludare a plăţilor către bugetul de stat.

“Societăţile comerciale controlate de inculpatul Popa Dumitru Cristian au achiziţionat cereale şi plante tehnice de la persoane fizice şi juridice, fără documente legale de provenienţă (cu consecinţa directă a eludării TVA aferente), această marfă fiind vândută mai departe către beneficiarii finali (de regulă, societăţi cunoscute, mari comercianţi de cereale), cu consecinţă directă a colectării TVA aferente. Urmărind anularea TVA de plată datorată bugetului de stat (TVA colectată minus TVA dedusă), inculpatul Popa Dumitru Cristian a introdus pe circuitul mărfurilor (între vânzătorul real al mărfurilor şi beneficiarul final) mai multe societăţi comerciale de tip fantomă. Singurul rol al acestora a fost de a furniza documente fiscale fictive, cu consecinţă colectării TVA de către aceste societăţi de tip fantomă şi, ulterior, a deducerii acestei taxe de către firmele controlate de inculpatul Popa Dumitru Cristian (inclusiv de către beneficiarii finali ai mărfurilor), care nu a mai fost virată bugetului de stat” au comunicat procurorii DNA. Anchetatorii au descoperit că firmele implicate în aceste afaceri ilegale au fost cesionate unor cetăţeni sârbi, experţi în astfel de tranzacţii. Conform Monitorului Oficial al României, partea IV-a, nr. 1477, firma Cargo Pro Cereal Company SRL Timişoara, cu sediul pe strada Demetriade nr. 13, care a aparţinut omului de afaceri Cristian Dumitru Popa, şi-a mutat sediul social, în februarie 2011, în Bucureşti, strada Baba Novac nr. 16. În prealabil, toate părţile sociale ale firmei în discuţie au fost cesionate cetăţeanului sârb Radmilo Marinkovic, din localitatea Şabac, str. Zeke Buljubase nr. 047. Anchetatorii care s-au ocupat de asemenea cazuri au dezvăluit că, înainte, pentru cesionarea firmelor cu probleme erau folosiţi boschetari sau indivizi cu afecţiuni psihice. Ulterior, în lumea firmelor fantomă au fost introduşi cetăţenii sârbi, care erau aduşi în România şi făcuţi patroni la firme cu probleme.

“Nu vorbesc limba română, colaborează greu cu autorităţile şi e aproape imposibil că, în baza semnalmentelor prezentate de ei, să faci un portret robot al intermediarului. Și nu în ultimul rând, dacă-i scapi peste graniţă, în Serbia, este extrem de dificil să obţii extrădarea lor”, ne-a dezvăluit un lucrător de la SIF Timiş.

Firme fantomă din afacerea cerealelor, cesionate unor cetăţeni sârbi

Printre firmele preluate, în ultimii ani, de cohorta de afacerişti sârbi interesaţi de achiziţionarea afacerilor cu probleme se numără SC Cargo Pro Cereal SRL, SC Astrid Bizniz SRL, SC Total Market SRL, SC Escad SRL, SC Frozen Meet SRL, SC Bell Lucica SRL şi altele.

“Într-adevăr, am cesionat acţiunile uneia dintre firmele mele către doi cetăţeni sârbi, este o chestiune legală în România, dar am păstrat în copie toate documentele, contracte şi facturi, pe care le-am dus la Parchet. Nu am făcut nici o ilegalitate, nu am datorii la stat, chiar şi procurorii care au preluat dosarul de la poliţie s-au mirat de comunicatul de presă în care eram acuzat de evaziune fiscală”, spunea Cristian Popa, înainte de a fi vizitat acasă de mascaţi şi procurori.

În primul dosar al mafiei cerealelor, ancheta coordonată de fostul procuror DNA Ciprian Dorobanţu a dus la identificarea a 28 de societăţi comerciale care ar fi fost „ţepuite” cu diferite sume de bani, fiind calculat un prejudiciu total de peste 2 milioane de lei şi un milion de euro. Paradoxal, printre persoanele care au depus plângeri împotriva negustorului de cereale, care în patru ani de activitate a tranzacţionat peste 25.000 de tone de cereale, în valoare de circa 10 milioane de euro, se află şi fostul senator PSD, Viorel Matei, care a reclamat o datorie neplătită de aproape 800 de milioane de lei vechi, reprezentând 160 de tone de porumb.

„Cu ocazia audierii sale, martorul Matei Viorel a declarat că după 3-4 zile de la livrarea porumbului s-a întâlnit cu un prieten pe nume Busuioc, din Comloşu Mare, care i-a spus că a fost înşelat de Uscatu Cristinel, pe care l-a numit ţepar şi că o să vadă banii când o să-şi vadă ceafă, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat, deoarece inculpatul nu a plătit nici un ban din această suma datorată”, a precizat procurorul în rechizitoriul depus pe rolul instanţei de judecată.

Ulterior, Cristinel Uscatu a fost condamnat la nu mai puţin de 10 ani de închisoare, pedeapsă pe care o execută şi în prezent. “Prăbuşirea afacerii a început în 2005, când am fost țepuit cu 4 miliarde de lei vechi de către o firmă din Turnu Severin. De atunci am tot încercat să recuperez, să compensez cumva pierderea, dar mai tare m-am adâncit. Un om de afaceri care are 28 de angajaţi şi a investit în utilaje câteva miliarde de lei vechi, nu se poate spune că s-a gândit la înşelăciuni. Recunosc, sunt vinovat, am rămas cu datorii parţiale la 28 de firme, dar nu pe baza unor înşelăciuni, ci pe baza unor datorii comerciale”, a recunoscut afaceristul.

Partea a II-a a anchetei din dosarul mafiei cerealelor se află, încă, pe rolul DNA Timişoara. Reţinuţi, iniţial, pentru 24 de ore, cei 5 oameni de afaceri implicaţi în această afacere au fost eliberaţi pe cauţiune, fiind plasaţi sub control judiciar. Cristian Popa, Dragoş Ciprian Negoiţă, Ionuţ Sorin Ivancea, Ioan Cadariu şi Vasile Tailor Cacareaza au fost obligaţi să depună cauţiuni pentru eliberarea din arest, actualmente aşteptând rezultatul investigaţiilor DNA din acest dosar.