Ion Peptenar este unul din taragotiştii de vârf ai Banatului de pustă. S-a născut în 30 iunie 1953, în satul Bazoşu Vechi, aparţinător de comuna Recaş, într-o familie de muzicanţi. Bunicul său, Lazăr, cânta la contrabas, iar tătăl său, Ion, la vioară. A făcut opt clase de şcoală primară şi trei de şcoală profesională. Bunicul său a cântat cu Luţă Ioviţă, la restaurantul Hotelului „Marocan” din Fabric, Timişoara. Asta nu e de ici-colea, deoarece Luţă Ioviţă a fost o mare vedetă la vremea sa. Tatăl său, Ion Peptenar, a cântat în orchestra dirijată de Vanu Odrobot. De la Bazoş au fost patru lăutaşi în orchestra lui Vanu Odrobot, mi-a spus Ion Peptenar. Asta înseamnă că satul natal dădea talente muzicale. A învăţat să cânte la vioară la 7 ani, de la tatăl său. Apoi a învăţat să cânte din fluier, pe la 10 ani. De unul singur, după cum el însuşi mi-a spus.
La 12 ani, cânta deja la clarinet, apoi a învăţat să cânte la saxofon. Asta se întâmpla la Şcoala din Topolovăţu Mare, unde l-a avut coleg pe Ioan Cojocari, alias Tata Jean, fostul secretar al Primăriei Timişoara. Profesorul lor se numea Petrescu şi era din Timişoara. Micul Peptenar locuia atunci în Topolovăţu Mic, denumit şi Sămăiuda. Ioan Cojocari mi-a povestit pe scurt, telefonic, că profesorul îl pusese să îl înveţe şi să-l supravegheze pe Peptenar, dar că treaba asta era extrem de dificilă, deoarece Ion Peptenar nu era prea disciplinat şi nu îi plăceau deloc notele muzicale. N-a reuşit să-l disciplineze şi l-a lăsat în … lumea lui. În lumea micului Ion, lipsa de atracţie pentru cântatul pe note a fost compensată de un har divin şi de o ureche muzicală ieşită din comun. Acestea au făcut din Ion Peptenar un mare taragotist al Banatului, în vreme ce Ioan Cojocari a făcut carieră în administraţie. Şi ce cariere – la ambii!
Iată ce consemnează profesorul Marius Cîrnu, în lucrarea sa „Instrumentele aerofone în Banatul secolului 20”: „Crescut în ambianţa satului bănăţean de câmpie, repertoriul său prezintă specificul acestor locuri. Dintre acestea se cuvin menţionate: Ardeleana din Recaş, Pe picior ca la Bazoşu Vechi, De doi din Izvin, melodii culese de la rapsozii şi lăutarii din comunele vecine. Calităţile sale de vituoz al taragotului, talentul şi intuiţia sa pentru folclor îl ajută să cânte în formaţii bănăţene de prestigiu, cu care efectuează turnee în ţară şi străinătate”.
Şi-a confirmat talentul de instrumentist de mare talent în formaţia „Ghiocelul” din Timişoara, dirijată de Ionel Bogdan, cu care a făcut turnee în ţară, dar şi în Ungaria şi Iugoslavia. A cântat şi în orchestra Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, dirijată de Achim Ciucurel, cu care a fost în tuneu în Franţa. Ani de mare consacrare artistică a petrecut Ion Peptenar şi la Ansamblul Profesionist „Banatul” din Timişoara, cu care a avut multe satisfacţii pe plan profesional.
A fost laureat al multor festivaluri şi concursuri folclorice, la Caransebeş (1980), la Craiova (1982), la Făget (1981). Are înregistrate la Electrecord 4 discuri mari şi un single, fiind acompaniat atât de orchestra dirijată de Achim Penda, cât şi de cea condusă de Paraschiv Oprea. În cel de-al patrulea disc, Ion Peptenar apare ca poliinstrumentist, cântând la taragot, clarinet, saxofon şi fluier, acompaniat de aceeaşi orchestră dirijată de Paraschiv Oprea. Ion Peptenar mai cântă şi la ocarină, dar şi din frunză.
De-a lungul carierei, Ion Peptenar a cântat alături de mari instrumentişti ai ţării: Luca Novac, Luţă Popovici, fraţii Radu şi Ilie Vincu, Dorin Cuibaru, Pavel Cebzan, Dumitru Zamfira, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaş şi mulţi alţii.
A acompaniat mari solişti vocali, printre care: Ana Pacatiuş, Tiberiu Ceia, Vasile Conea, Adrian Stanca, Ana Munteanu, Mariana Drăghicescu, Nicoleta şi Andreea Voica, Elena Jurjescu, Petrică Moise, Maria Didraga, Iosif Cioclodea şi mulţi alţii.
Pare greu de crezut, dar la taragotul său şi jazzul sună excelent. Dovadă stă cel puţin turneul din 2012, alături de Mircea Tiberian şi câţiva instrumentişti francezi, turneu care a cuprins: Baia Mare, Cluj, Iaşi şi Timişoara.
Despre talentul lui Ion Peptenar a scris şi Lucia Boleanţu, în lucrarea sa „Interpreţi bănăţeni de muzică populară” (1957 – 1985), apărută la Editura Mirton din Timişoara.
