Probabil autorităţile din Timişoara şi Timiş nu vor ca bănăţenii să-şi dea „aere” de Ziua Naţională. Aceasta ar fi o explicaţie pentru faptul că în Timişoara nu se oferă, ca în alte oraşe, fasolea cu cârnăciori sau costiţă, tradiţională de 1 Decembrie. Mulţimea adunată la parada militară organizată la Timişoara se întreba, la un moment dat, unde e tradiţionala fasole, dar Primăria, Prefectura şi Consiliul Judeţean au fost zgârcite anul acesta. Surprinzător, chiar în campanie electorală, nu a oferit nimeni o pomană pentru cei care, poate, nu au ce pune pe masă în această zi festivă. Doar militarii care au participat la parada şi câţiva invitaţi ai lor s-au retras, după defilare, la un restaurant.
În restul ţării, autorităţile au oferit mese câmpeneşti cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Doar că mâncarea „tradiţională” provine, în cea mai mare parte din import. Mai puţin de 5% din consumul intern de fasole şi aproximativ 40% din consumul de carne provin din producţia naţională, restul de peste 95% – respectiv 60% – provenind din import.
Un studiu al Consiliului Concurenţei arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.
De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.
„De vreo 15 ani, în România producţia de fasole este aproape zero, pentru că este greu de vândut în condiţiile concurenţei importurilor. Chiar şi cea care este prezentată drept producţie românească este de fapt amestecată cu fasole din import. Iar despre aceasta gospodinele spun că nu e bună pentru că nu se fierb simultan toate boabele, unele rămânând tari şi stricând astfel mâncarea”, a declarat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta.
„Cât despre preparatele din carne, sigur că procesarea se face majoritar în România – mai puţin acele sortimente din categoria premium, aduse din ţări cu tradiţie – însă materia primă, carnea brută în carcasă, este de import în proporţie de 60%. Şi încă ceva: anual, 1,3 milioane de porci sacrificaţi în România sunt aduşi de fapt din import, astfel că e greu de stabilit ce mai e românesc şi ce nu în mezelurile noastre”, a subliniat liderul patronal.
Statisticile Consiliului Concurenţei mai arată că la aproape toate grupele de legume şi fructe importurile au proporţii de peste 50%, cu excepţia cireşelor (45%) şi a verzei (43%). Cele mai mari proporţii ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) şi struguri (85%).