Peste 1,7 milioane de români își aniversează onomastica de Sărbătoarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena.

Dintre cei 1.750.842 de români sărbătoriți de Sfinții Constantin și Elena, 619.399 sunt bărbați, iar 1.131.443 sunt femei.

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea românilor care își sărbătoresc onomastica de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena, respectiv 476.643, poartă numele de Constantin, alți 79.276 Costel, iar 30.668 Costică.

De asemenea, alte 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 — Costinel, 746 — Costi și 330 — Costeluș.

Dintre femeile care își sărbătoresc onomastica, 872.774 poartă numele de Elena, alte 115.950 — Ileana și 24501 — Constantina.

Alte 63.900 de femei poartă numele de Lenuța și 48.988 numele de Constanța.

Statisticile existente la nivelul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date arată că 1.388 de persoane se numesc Nuți și 3.627 Leana.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin, folosit de bisericile ortodoxe şi de bisericile unite cu Roma, fixată pe data de 21 mai.
Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena Augusta.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 şi decedat în mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 şi 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrangerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu.
Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”.
Pe timpul nopţii i s-a arătat în vis însusi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaţilor săi, urmând sa fie protector în focurile bătăliei.
Constantin a procedat întocmai după aceste semne şi a câştigat bătălia.

Flavia Iulia Helena (c.248 – 329) a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Împaratului Sfântului Constantin cel Mare.
A fost o femeie deosebit de credincioasă şi cunoscută pentru piosenia ei.
A înfăptuit pelerinajul în Palestina şi în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaştelor Sfintei Cruci a lui Hristos şi aflarea rămăşitelor celor trei magi.
Se spune ca in timp ce era in pelerinaj, a vazut niste oameni ce duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci.
Acestia il apropiau de fiecare dintre ele.
Ajungand la ultima, cand mortul a atins crucea, a inviat.
Asa a fost descoperita crucea pe care a fost rastignit Hristos, spune Wikipedia.