La mulți ani! De câte ori am auzit acestă urare? Spusă de cele mai multe ori de apropiați cu bucurie în suflet și cu un zâmbet larg pe față. Uneori se mai spune și de complezanță ca să ne aflăm în treabă, fără rost și fără tragere de inimă. Alteori sună fals, ca atunci când feliciți un șef ca să nu fii uitat la vreo primă. În sinea lui, șeful cam intuiește ce îi dorești de fapt în ungherele imaginației tale.
Se mai spune aceeași urare și la marile sărbători. Azi, pe toate meleagurile de la sud de Mureș și până hăt la Dunărea, așa ar trebui să se felicite toți locuitorii.
Conform unei hotărâri adoptate de Senatul României, ziua de 21 iulie a fost declarată oficial „Ziua Banatului”. Prin efortul câtorva parlamentari, unii chiar de aici din județ, avem o zi dedicată special. Dar se pare că nu avem ce face cu ea. Pentru conțopiștii cu ochelari de cal ce înlocuiesc aleșii poporului se pare că nu este motiv de bucurie. Este prea mare efortul de a se bucura. Conțopiștii se bucură doar la ordin și cu norme de aplicare a veseliei.
Evenimentul nu e de ieri, ci de un an în urmă. Nici anul trecut și, se pare că nici anul acesta, nici o autoritate locală nu a catadicsit să spună măcar din vârful buzelor un ipocrit „La mulți ani”. Iar de manifestări oficiale nici vorbă. A fost oficializată ziua ca să fie golită de sens. Cum să ne veselim dacă nu s-a dat și un decret de aplicare a mândriei de a fi aparținător la o comunitate.
Ziua marchează evenimentul istoric din vara anului 1718, când s-a semnat un tratat de pace. Este cunoscut de cei ce mai răsfoiesc bucoavnele ca Tratatul de la Passarowitz (Pojarevăț) ce a marcat oficial terminarea războiului dintre Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, acesta din urmă aliat și cu Republica Venețiană. Era un adevărat certificat de (re)naștere a Banatului ca provincie bine definită în istoria modernă a centrului european. De fapt s-a întors acolo unde îi era locul firesc.
Tratatul a pus pe hârtie ce s-a intâmplat de fapt pe câmpurile de bătălie, pierderea de către Imperiul Otoman al Banatului Timișoarei, a Serbiei de Nord (inclusiv Belgradul), a nordului Bosniei și a Olteniei în favoarea Casei de Habsburg. Belgradul și Oltenia au fost obținute, ulterior, înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.
Unii băgători de bețe în roată contestă acestă zi. Dar nici nu au argumente corecte pentru o altă dată sau alt eveniment mai important sau mai interesant. Macar acestă zi de iulie de acum trei sute de ani a pus Banatul în contextul larg european.
La mulți ani bănățeni oriunde vă aflați în lume! La mulți ani Banat!
Poate cü DA , poate cä NEIN … Faptul că un teritoriu a fost așezat în context european ( conform unui punct de vedere …) printr-o aservire economică, politică, administrativă, unei puteri din altă parte a lumii ( chiar dacă puterea însemna casa imperială – generic intitulată coroana imperiului habsburgic), nu înseamnă că sărbătoarea trebuie împământenită ca atare, pentru toată populația, pentru toate semințiile din teritoriu, pentru toate epocile posterioare… Merită sărbătorită, după o modestă părere cetățenescă, o zi a învederării unei puteri originare din ținutul geograficește detrminat, o administrare de sine stătătoare, cu alte cuvinte o zi a schimbării stării de dependență, atârnare, comandamente extrateritoriale. Desigur, într-un mod virtual-cultiral, se formează cândva o mică țară a Banatului, discutat și disputat perpetuu în istorie. Nu puține sunt țările și puterile pretendente. Ungaria – sute de ani, Imperiul otoman alte sute, Coroana austrică – ceva mai puțin, apoi în combinație cu Ungaria mereu pretețioasă ca putere zonală, apoi România – mai nouă pe harta europeană , Serbia – o vreme, etc. Toate au avut sau au argumentele specifice, întărite sau nu de tratatele internaționale intervenite între timp. Situația actuală istoricului Banat fost pașalâc, fost domeniu al coroanei, fost grupare de comitate ungurești, fostă provincie de primă cucerire romană…
Poate că DA , poate cä NEIN, poate că NEM TUDOM … Faptul că un teritoriu a fost așezat în context european ( conform unui punct de vedere …) printr-o aservire economică, politică, administrativă, unei puteri din altă parte a lumii ( chiar dacă puterea însemna casa imperială – generic intitulată coroana imperiului habsburgic), nu înseamnă că sărbătoarea trebuie împământenită ca atare, pentru toată populația, pentru toate semințiile din teritoriu, pentru toate epocile posterioare… Merită sărbătorită, după o modestă părere cetățenescă, o zi a învederării unei puteri originare din ținutul geograficește deEtrminat, o administrare de sine stătătoare, cu alte cuvinte o zi a schimbării stării de dependență, atârnare, comandamente extrateritoriale. Desigur, într-un mod virtual-cultUral, se formează cândva o mică patrie a Banatului, discutat și disputat perpetuu în istorie. Nu puține sunt țările și puterile pretendente. Ungaria – sute de ani, Imperiul otoman alte sute, Coroana austrică – ceva mai puțin, apoi în combinație cu Ungaria mereu pretențioasă ca putere zonală, iarăși sute, apoi România – mai nouă pe harta europeană , Serbia – o vreme, etc. Toate au avut sau au argumentele specifice, întărite sau nu de tratatele internaționale intervenite între timp. Situația actuală a istoricului Banat, fost pașalâc, fost domeniu al coroanei, fostă grupare de comitate ungurești, fostă provincie de primă cucerire romană… cere, poate o sărbătoare mai subtilă care poate deveni aniversară dacă este acceptată, dacă nu îndrăgită, de toate aceste ( și chiar altele, mai noi0 forțe europene. O aniversare de tip nou, mai elaborat cultural spiritual, o zi cu mai largi semnificații decât cele politice de moment….
Aha… Si, dupa ce au pus gheara pe Banat, austro-ungarii l-au „pretuit” dupa cum ne informeaza istoricul Ioan Hategan, care, banatean fiind (nascut la Cenad), a acordat o atentie speciala istoriei Banatului: „Prostituatele și tâlharii din Imperiu erau urcați în căruțe și trimiși la marginea imperiului, ca pedeapsă. Mulți dintre ei au ajuns în Banat, unde de multe ori erau lăsați în câmp, să se descurce”. Cu alte cuvinte, pentru austro-ungari Banatul era o groapa de gunoi a imperiului.
Imi pare rau, dar cei care au ales o asemenea zi sunt niste tampiti.
Australia asa a fost populata la incept si nu cred ca poate cuiva sa ii fie rusine cu Australia.Oricine are dreptul la a doua sansa.