Republica Democratică Moldovenească a fost un stat efemer a cărui independență față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus, spune Wikipedia.

Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența.
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.
În condițiile de anarhie, stabilită pe întreg teritoriul Imperiului, datorită revoluției rusești, guvernatorul Guberniei Basarabia a demisionat și și-a transmis atribuțiile, în mod legal, lui Constantin Mimi.
Proceduri similare au avut loc în toate guberniile Imperiului.
Un congres, ce avusese loc în octombrie 1917, a votat demisia lui Mimi și l-a desemnat pe Ion Inculeț ca noul conducător.
Datorită situației grele, existente pe tot teritoriul Imperiului, conducătorii Republicii Democratice Moldovenești (Ion Inculeț, Nicolae Bosie-Codreanu, Ion Pelivan, Nicolae Sacară) au cerut sprijin pentru restabilirea ordinii de la generalul rus Scerbacev, comandantul armatei ruse de pe frontul românesc.
Cum acesta nu avea ostași disponibili, armata rusă fiind și ea în stare de anarhie la acea vreme, a înaintat cererea respectivă aliaților români.

Astfel, în ianuarie 1918, armata română a intrat în Basarabia.
Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii (Cristi, Pelivan și Codreanu).
Până la urmă, însă, bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.
În 13 ianuarie 1918, armata română a intrat în Chișinău.
Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Moldovenești.
Consiliul Director a fost dizolvat și a fost înlocuit cu Consiliul de Miniștri.
Prim-ministru al noii Republicii a fost numit Daniel Ciugureanu, de fapt o reconfirmare a funcției, prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 17 ianuarie 1918, iar Ion Inculeț a fost reconfirmat ca președinte.

În 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.
Votul de unire cu România a fost dat prin 87 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri, mai spune Wikipedia.
Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.