Iranul s-a aflat în centrul atenţiei internaţionale în ultimele zile, în special după anunţul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică privind ridicarea sancţiunilor internaţionale, urmat, la doar o zi, de impunerea de noi sancţiuni.
„Sancțiunile împotriva Iranului vor fi ridicate astăzi”, a declarat sâmbătă dimineața ministrul afacerilor externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, la sosirea sa la Viena.
Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a anunţat şi ea sâmbătă la Viena că sancţiunile au fost ridicate conform acordului, „după ce Iranul şi-a îndeplinit angajamentul”.
Acordul încheiat în iulie între Teheran și marile puteri vizează limitarea programului nuclear controversat al Iranului, în schimbul ridicării progresive și controlate a sancțiunilor internaționale la adresa Teheranului. În cadrul acestui acord, Teheranul a redus deja numărul de centrifuge și a trimis în străinătate aproape întregul său stoc de uraniu slab îmbogățit. De asemenea, Iranul trebuie să înlăture în zilele ce urmează nucleul reactorului cu apă grea din Arak, o altă măsură necesară pentru intrarea în vigoare a acordului.
Preşedintele Hassan Rohani a salutat duminică ridicarea sancţiunilor economice impuse Iranului, la o zi după intrarea în vigoare a acordului în dosarul nuclear cu marile puteri, şi şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să aibă un viitor mai puţin legat de petrol.
„Negocierile nucleare, care au reuşit prin sfaturile liderului suprem (ayatollahul Ali Khamenei) şi susţinerea ţării noastre, au fost cu adevărat o pagină de aur în istoria Iranului”, a declarat Hassan Rohani.
„Acordul nuclear este o oportunitate pe care trebuie să o folosim pentru a ne dezvolta ţara, a îmbunătăţi bunăstarea naţiunii şi a crea stabilitate şi securitate în regiune”, a adăugat el.
Cu câteva ore înainte de anunţarea oficială a ridicării sancţiunilor, Teheranul a anunţat eliberarea a cinci americani – inclusiv a şefului Biroului The Washington Post Jason Rezaian şi a pastorului Saeed Abedini – în cadrul unui schimb de deţinuţi cu Statele Unite.
Active iraniene în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari care erau blocate vor putea să reintre în circuitul economic, iar întreprinderi internaţionale care nu aveau dreptul să coopereze cu Iranul vor putea să vândă automobile, avioane şi alte mărfuri pe această piaţă cu aproximativ 80 de milioane de locuitori.
„Picioarele economiei Iranului sunt eliberate de lanţurile sancţiunilor şi este timpul să construim şi să ne dezvoltăm”, a scris duminică preşedintele Hassan Rouhani, pe Twitter.
Câteva ore mai târziu, ministrul Transporturilor, Abbas Akhoondi, a declarat agenţiei de presă Tasnim că Iranul intenţionează să cumpere 114 aeronave fabricate de Airbus, tranzacţie care ar putea valora peste 10 miliarde de dolari, la preţurile de catalog.
Planul iranian de achiziţionare a unor avioane Airbus arată potenţialul ţării cu o populaţie de 80 de milioane de locuitori şi un PIB anual de 400 de miliarde de dolari. Iranul este cea mai mare economie a lumii care revine în circuitul comercial mondial de la divizarea Uniunii Sovietice, în urmă cu peste două decenii.
Acordul nuclear înlătură restricţiile care au sufocat economia Iranului cea mai mare parte a actualului deceniu, în domeniul băncilor, transferurilor de bani, al asigurărilor, comerţului, transporturilor şi achiziţiei de tehnologie.
Acest fapt va permite Iranului să satisfacă cererea de bunuri şi servicii pentru care a avut probleme să le obţină la preţuri corecte în timpul sancţiunilor, de la avioane şi echipamente industriale, până la medicamente şi unele bunuri de consum precum cosmeticele şi hainele de firmă.
Iran va avea imediat fonduri pentru importuri, guvernul obţinând acces la zeci de miliarde de dolari care erau blocate în conturi din străinătate.
Oficiali americani au estimat valoarea fondurilor deblocate la peste 100 de miliarde de dolari.
Banca centrală din Iran a anunţat că totalul este mult mai mic, de 29 de miliarde de dolari, care va acoperi însă timp de mai multe luni importuri de bunuri şi servicii.
Rouhani a declarat duminică în Parlament că se intenţionează atragerea unui capital străin de 30-50 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, pentru intensificarea creşterii economice, de la aproape zero în prezent la 8%.
În urma ridicării sancţiunilor, o delegaţie a Uniunii Europene va vizita Iranul în februarie, pentru a dezvolta relaţiile în sectorul energetic.
În 2014, schimburile comerciale dintre Iran şi UE se ridicau la 7,6 miliarde de euro. În 2011, înainte de introducerea sancţiunilor în domeniul bancar, aceste schimburi totalizau 27,8 miliarde de euro.
PSA Peugeot Citroen a încercat deja să negocieze revenirea la producţie auto în Iran, de unde s-a retras în 2011 şi la fel a procedat şi Renault.
Grupul german Daimler a anunţat săptămâna trecută că divizia de vehicule comerciale vrea să revină pe piaţa iraniană, dacă sancţiunile vor fi ridicate, şi că se află în discuţii cu posibili parteneri din această ţară.
Totuşi, eliminarea sancţiunilor poate duce la o creştere economică mai rapidă, ceea ce va modifica balanţa puterii economice în Golful Persic.
Sfârşitul regimului sancţiunilor reprezintă o regăsire a prestigiului Iranului şiit, într-un context în care rivalităţile dintre şiiţi şi sunniţi se exacerbează în regiune, prin războaiele din Siria şi Yemen, în care Teheranul luptă în mod indirect cu Arabia Saudită sunnită.
Dezgheţarea relaţiilor – angajată în timpul preşedinţiei democratului Barack Obama – este privită, însă, cu ochi bănuitori de către opozanţii săi republicani, dar şi de principalii doi aliaţi ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu – Israelul şi Arabia Saudită.
Încă de sâmbătă seara, premierul israelian Benjamin Netanyahu a dat publicităţii un comunicat foarte critic.
„Nici măcar după semnarea acordului nuclear, Iranul nu şi-a abandonat aspiraţiile de a dobândi arma nucleară şi continuă să acţioneze pentru a destabiliza Orientul Mijlociu şi a răspândi terorismul în lume, încălcându-şi angajamentele internaţionale”, se arată în comunicat.
Preşedintele iranian nu a ocolit opoziţia provocată de ridicarea sancţiunilor.
„Toată lumea este fericită, cu excepţia sioniştilor, nişte adepţi ai războiului care alimentează războaie confesionale în interiorul naţiunii islamice şi nişte radicali din Congresul american”, a adăugat el.
Intrarea în vigoare a acordului în dosarul nuclear iranian, alături de un schimb de deţinuţi fără precedent între Washington şi Teheran, consacră o apropiere între Statele Unite şi Iran în detrimentul Arabiei Saudite, aliatul istoric al Americii.
Washingtonul neagă, în mod oficial, orice proiect de reconciliere cu Republica islamică şi cu atât mai mult privind o refacere a alianţelor sale în Orientul Mijlociu. Însă, dezvăluie analiştii, administraţia lui Barack Obama nutreşte speranţa să restabilească un „echilibru” între rivalii de la Golful Persic – Riyadhul şi Teheranul.
Însă ultimul puseu dintre Arabia Saudită şi Iran „a făcut ţăndări această ambiţie de echilibru”.
Mari rivale, monarhia saudită sunnită şi Republica islamică iraniană şiită se înfruntă prin războaie prin procură în Siria, Irak, Liban şi Yemen.
Animozitatea lor a degenerat la începutul lui ianuarie într-o înfruntare deschisă. Riyadhul şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Teheranul, în urma unor atacuri asupra ambasadei sale ale unor iranieni înfuriaţi de executarea de către Arabia Saudită a unui demnitar şiit saudit. Diplomaţia americană, care a avertizat în culise Riyadhul asupra riscurilor unei asemenea execuţii, s-a abţinut să ia partea cuiva în mod public şi a îndemnat pur şi simplu la conciliere.
În mod surprinzător, după toată euforia generată de ridicarea sancţiunilor şi prezentarea planurilor de relansare economica a Iranului, Statele Unite au anunţat duminica impunerea de noi sancţiuni, în urma unui test balistic efectuat recent de Iran.
Noile sancţiuni împiedică mai multe entităţi şi persoane – acuzate de implicare în programul balistic iranian – să folosească sistemul bancar american.