După rezultatele sesiunii din toamna anului 2016 a bacalaureatului, Universitatea de Vest din Timișoara atrăgea atenția asupra unei situații paradoxale. În regiunea de vest a României, dezvoltarea este limitată de structura forței de muncă: șomaj aproape zero și companii care cer public absolvenți de învățământ profesional, în timp ce rata de promovare a bacalaureatului este de aproximativ 60% din înscrieri. Cu alte cuvinte, pentru 4 din 10 tineri sistemul de învățământ oferă soluții incerte, majoritatea acestora provenind din liceele tehnice, unde rata de succes la bacalaureat este de aproape două ori mai mică decât cea din liceele teoretice.
Autoritățile competente au întreprins măsuri concrete în acest sens, ceea ce reprezintă un prim pas spre rezolvarea situației semnalate. Pentru ca soluția să producă efectele așteptate și să fie sustenabilă, sunt importante următoarele aspecte:
1. Luarea în considerare a bunelor practici existente la acest moment în România, inițiate în special de companii germane, parte dintre ele în cadrul școlilor pilot din anul școlar 2016-2017;
2. Constituirea unui cadru legal flexibil, care să țină cont de progresele înregistrate. Consider că practica în companii este o componentă esențială, însă definirea strictă a învățământului profesional ca învățământ dual strict poate reduce capacitatea de reglare a sistemului și, mai mult, poate chiar dăuna inițiativelor care funcționează la acest moment;
3. Stabilirea clară a contextului de colaborare între agenți economici, unități de învățământ și administrație locală și centrală;
4. Identificarea modalităților optime de pregătire și motivare a resursei umane implicată în procesul educațional din învățământul profesional.
”Cred că este momentul să privim învățământul din perspectiva oportunităților oferite, nu din cea a pedepsirii celor care nu sunt suficient de merituoși. Avem nevoie de rute educaționale profesionale, însoțite de certificări specifice și de modalități de conexiune cu învățământul universitar. Este important ca o persoană care a decis să urmeze o formă de educație profesională să aibă opțiunea să revină pe ruta universitară atunci când dorește, fără a începe de la zero, ci ținând cont de competențele relevante pe care le-a dobândit.
Am sprijinit și voi sprijini în continuare demersurile care așază fundația învățământului profesional pe aceste principii. Consider că nu ne permitem costurile așteptării, de aceea este important ca modificările legislative să permită funcționarea învățământului profesional începând cu anul școlar 2017-2018! Avem avantajul că unele firme germane s-au implicat deja în această formă de învățământ, expertiza lor ar fi pusă în valoare dacă școlile pilot din anul școlar 2016-2017 ar fi constituite în jurul acestor initiative”, declară rectorul UVT, Marilen Pirtea.