Muzeul de Artă Timişoara face un tur de forţă. Consiliul Judeţean Timiş a reuşit împreună cu Euro Art Luxembourg să aducă pe simezele sălilor din aripa Mercy un regal artistic.
Expoziţia de faţă este parte a unui program mai îndrăzneţ ce-şi propune să aducă în Timişoara lucrări semnate de mari maeştri ai artei europene: Rembrandt, Picasso, Dali, Tolouse-Lautrec, Chagall sau Van Gogh.
O amplă selecţie de litografii semnate de Marc Chagall încântă ochiul şi spiritul celui dispus să se încarce de frumos. Chagall este unul din cei câţiva uriaşi ai artei ce au explodat la începutul secolului XX, în mediul de efervescenţă culturală de la Paris. A fost unul din parinţii avangardei europene.
Chiar remarca lui Guillaume Apollinaire despre supra realitatea operelor sale a dus în timp la conceptul ce a dat numele unui curent major, suprarealismul, în sensul de transcedere a realităţii.
Ilustraţiile Bibliei vin în continuarea preocuparilor artistului în direcţia prospecţiunilor cu încărcatură religioasă.
În cuvântul său de deschidere, Thomas Emmerling, curatorul expoziţiei, a dat câteva repere de descifrare a operei. E de amintit preocuparea de mic copil a artistului înspre teme sacre. Din micul târguşor din Rusia unde s-a născut a putut să vadă mai clar legătura între creştinism şi iudaism. Aşa că după vitraliile catedralelor catolice a trecut cu nonşalanţă la lucrări în clădiri publice din Ierusalim.
După cum atrage atenţia curatorul, nici măcar nu este doar o simplă ilustrare a Vechiului Testament ci o reinterpretare în manieră proprie.
Vizitele în Palestina deceniului ’20 a lasat autorului impresii atat de vii si puternice cat nu a trait pana atunci. „Acolo în Rasarit am descoperit Biblia şi pe mine însumi”.
Nu este atât de importantă linia desenului cât culoarea ce dă viaţă lucrărilor. Şi aici ne este relevat un cod propriu al lui Chagall. Galbenul solar este culoarea Dumnezeirii. Iar iubirea este verde, nu roşie cum, ar crede unii mai puţin iniţiaţi. Albastrul este rezervat planurilor superioare ce trec de înţelegerea simplă.
A lucrat la aceste ilustraţii ale Bibliei timp de mai bine de două decenii (1931-1956). Pentru a reusi această performanţă a trebuit să rămână cu aceiaşi inocenţă a copilului mic ce nu a auzit de pictură şi artă. Probabil nici nu exista in dialectul ruso-idis un cuvânt pentru aceste noţiuni.
„Tatal meu a fost toată viaţa un infantil”, mărturisea peste ani compozitorul David McNeil, fiul maestrului. Poate ăsta a fost unul din secretele artei sale de neegalat.
Muzeul de Artă Timișoara îşi aşteaptă publicul în fiecare zi, de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.30.
