Dintre oraşele României care au candidat pentru titlul de Capitală Europeană (amintim Baia Mare, Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca), Timişoara a câştigat în data de 16 septembrie 2016 titulatura de Capitală Europeană pentru anul 2021. Pe lângă oraşul de pe Bega, vor fi încă două Capitale Culturale Europene în 2021: un oraş din Grecia, iar celălalt trebuia să fie din Serbia sau din Muntenegru (state care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene) și a fost ales Novi Sad, un oraș situat la nici 100 de kilometri de Timișoara. În anul 2007, Sibiu a avut titlul de Capitală Culturală.
Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană este o organizaţie neguvernamentală care trebuie să asigure şi să pregătească proiectul pentru anul 2021, câteva dintre exemple ar fi organizarea proiectelor şi evenimentelor culturale sau strângerea de fonduri necesare promovării proiectului.
Problema care s-a întâlnit în majoritatea răspunsurilor este cea a stadiului în care se află clădirile vechi, acea problemă a renovării clădirilor istorice.
“Faţada clădirilor este o primă carte de vizită pentru străinii care ajung în oraşul nostru”
“Pot să fac o paralelă. De exemplu, prin prisma jobului pe care îl am, călătoresc mult la Paris. Îmi place foarte mult arhitectura clădirilor de acolo şi încerc să identific arhitectura clădirilor de acolo cu cea de aici. Observ că se aseamănă foarte mult, dar ceea ce mă deprimă este faptul că cele de acolo sunt foarte renovate, se investesc bani în faţadele lor, se fac îmbunătăţiri, pe când aici, la noi , parcă încep lucrurile să se mişte, dar cred că este foarte mult de lucru. Cred că ar trebui cumva fondurile de la bugetul local direcţionate să ajute proprietarii să poată să îşi renoveze clădirile. Este deplorant, faţada clădirilor este o primă carte de vizită pentru străinii care ajung în oraşul nostru”, povesteşte unul dintre tinerii care a participat la sondajul de opinie.
Acelaşi tânăr recunoaşte că are o părere bună în ce priveşte proiectul TM-CCE2021, dar are totuşi câteva aşteptări:
“Am o părere foarte bună. Să sperăm că faţa Timişoarei se va schimba. Am înţeles că vor fi accesate ceva fonduri dedicate în acest sens şi aşteptăm să vedem cât mai multe clădiri renovate, cât mai multe proiecte care implică tinerii, care implică petrecerea timpului liber şi a familiei, atragerea de mai mulţi investitori”.
“O informare în cadrul liceelor cred că ar fi foarte binevenită pentru sensibilizarea tinerilor încă de la vârste fragede, de a-i implica în proiecte culturale. Ei reprezintă viitorii piloni ai societăţii (…)”, este de părere tânărul.
Un alt domn, îşi exprimă opinia:
“Ce părere să am? Nu se face nimic. În afară de semafoare şi vapoare nu văd nimic. (În ce priveşte clădirile vechi) mi-aş dori să contribuie şi ei (n.r. conducerea) la ele. Sunt clădiri de 100 de ani şi, spre exemplu, cineva locuieşte de cinci ani şi acum, îl pune să o refacă (n.r. locuinţa), după 100 de ani. Mi se pare jenant oricum”.
Timişorenii chestionaţi spun că au mers la teatru sau la concerte, că sunt mulţumiţi de evenimentele care se petrec în oraş sau că trotuarele ar trebui asfaltate. Cât despre Pasajul Jiul, răspunsul a fost unul de apreciere.
