La mulți ani Iosif Ciocloda – „interpretul de aur” al Banatului, astăzi 1 octombrie, de ziua ta de naștere! S-a născut la data de 1 octombrie, 1937, în satul Borlovenii Vechi, de pe Valea Almăjului, într-o familie săracă.

La vârsta de 5 ani, este nevoit să se mute împreună cu familia în satul Mehadica, județul Caraș-Severin, locul natal al mamei sale. Iosif a fost nevoit sa muncească de mic și astfel a început să lucreze la construirea Căilor Ferate Române, unde este remarcat de artistul și taragotistul Iosif Mau și îndrumat de acesta către Ansamblul Ciocârlia. Pe scenă a început să cânte în timpul stagiului militar și ca artist a cântat cu Orchestra Casei de Cultura a Sindicatelor din Reșița în anul 1962.

https://www.youtube.com/watch?v=i93t789pxBA

Ulterior continua să fie ajutat de dirijorul Nicolae Perescu să realizeze mai multe turnee prin Europa și apariții la postul național de radio și televiziune iar primul său disc se intitulează ”M-am gândit mamă să-ți cânt” și apare în anii ’70. Datorită acestei doine care l-a lansat, îi pleacă și renumele de “doinitor al Banatului”. Iosif Ciocloda s-a căsătorit cu Marioara și au avut doi copii, Florin si Manuela.

”Toată dragostea și recunoștința noastră pentru solistul cu cel mai frumos glas pe care l-a avut vreodată Banatul, pentru cel mai sensibil doinitor, pentru artistul cu cea mai mare întindere a vocii și pentru omul cu un suflet deosebit!” spune prietenul meu Puiu Țeicu.

A dobândit glorie, făcându-și crez din doină și a lasat în patrimoniul Banatului și al țării doine de referință:” Satule, grădină mândră”, „M-am gândit mamă să-ți cânt”, „La fantana părăsită”, „Cucule te-aud cântând” și mai ales acea doină – capodoperă închinată celui mai cântat munte din țară „Munte, munte Semenic” … (ați auzit vreodată cantece cu Făgărașul, Retezatul, Ceahlăul, Bucegii?).

https://www.youtube.com/watch?v=CH2pcjCpCF4

”Îți urăm nea Iosame să te bucuri de viață lungă, cu sănătate, lângă Maria ta, fata și fecioru tău și alături și de noi bănățenii și românii care te iubim” concluzionează Puiu Țeicu.