În ultima perioadă tot mai mulţi străini vin în ţara noastră, unii dintre ei intrând legal, iar alţii, destul de mulţi transfugi, venind dinspre Serbia.
În urmă cu un an, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), având ca parteneri Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Asociaţia Filantropia Oradea, au lansat proiectul “Servicii de integrare pentru beneficiarii unei forme de protecţie şi pentru străinii cu şedere legală în România, în Regiunea de Vest”.
Obiectivul principal al acestui proiect care s-a încheiat a fost creşterea nivelului de integrare a resortisanţilor țărilor terţe (RTT) cu drept de şedere în România şi a beneficiarilor de protecţie internaţională (BP), din Regiunea V prin implicarea comunităţilor şi insituţiilor locale şi oferirea de servicii integrate complexe.
Pentru aceasta a fost nevoie de deschiderea de Centre Regionale de Integrare la Timişoara şi la Oradea, de consiliere socială şi juridică, învăţarea limbii române, asistenţă materială efectivă, acomodare socială şi culturală, ceea ce a însemnat un adevărat exerciţiu pentru echipa de management.
“Avem în jur de 20.000 de migranţi, pe toată ţara, iar pentru zona Timiş sunt în jur de 3.100, problema noastră este modul de integrare a acestor oameni. Noi ne dorim să facem o incluziune, asta însemnând ca întreaga comunitate să cunoască aceşti oameni, fiindcă şi ei sunt ca şi noi, cu anumite calități, sau cu anumite defecte. Integrarea este un lucru foarte complex, începând cu cunoaşterea. Trebuie să-i informăm asupra regulilor de convieţuire, asupra tradiţiilor noastre, ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii, ceea ce dă bătăi de cap. Aceşti oameni aşteaptă de la noi o mână de ajutor. Dacă în urmă cu câteva luni majoritatea dintre ei îşi dorea să plece în Germania, acum situaţia s-a schimbat, peste tot, nu numai în Timiş. Deja încep să se intereseze ce ar putea face aici şi chiar cer cursuri de limba română şi se înscriu şi la un program de integrare complex”, spune Elena Timofticiuc, manager Proiect AIDRom.
“În judeţul Timiş sunt peste 3.000 de personae cu permis de şedere, studenţi, membri de familie înregistraţi la finalul lui 2016, iar refugiaţi sunt undeva la 200 de personae. Noi le oferim consiliere socială, consiliere juridică, pot participa atât la cursurile de limbă română oferite de ONG-ul nostrum, cât şi la cursurile de limbă română oferite de inspectoratele judeţene. De asemenea le oferim şi pachete financiare, ca să aibă cu ce să pornească”, a spus Flavius Ilioni-Loga, manager local AIDRom Timişoara.
Cu aceşti străini se mai fac şi cursuri de acomodare culturală, unde este prezentată cultura ţării, diferenţele culturale dintre România şi ţara lor de origine, pentru a se putea acomoda cât mai repede.
Finanţarea vine de la Inspectoratul General pentru Emigrări.
Până în prezent nu au existat probleme majore. Majoritatea dintre cei care trec graniţa la noi sunt paşnici, îşi doresc integrarea în comunitate şi caută un loc de muncă. Timişoara are destule familii de refugiaţi care de la început au căutat să învețe limba, să se angajeze, iar copii acestora învaţă în şcolile româneşti.
Refugiaţii care primesc drept de şedere în România primesc din partea statului un ajutor nerambusabil timp de 6 luni, în valoare de 540 lei de persoană, care se poate prelungi cu încă 6 luni.