Curtea de Conturi Timiș a identificat o serie de nereguli în activitatea Centrului de Proiecte în anul Capitalei Europene a Culturii. Informațiile au fost publicate în Raportul de audit financiar pentru anul 2023.
La nivelul ordonatorului terțiar de credite – Centrul de Proiecte Timișoara:
Abateri privind operațiunile specifice angajării, lichidării, ordonanțării și plății
cheltuielilor instituțiilor publice precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
Din auditarea cheltuielilor cu Bunuri și servici, capitolul 67.50.00, articol bugetar 20.30.03,
aferent Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara (ordonator terțiar) s-a constatat acceptarea la decontare a unor plăți efectuate de beneficiari ai finanțărilor nerambursabile, respectiv asociații fără scop patrimonial, către propriile organe de conducere ale acestora, prin PFA-urile constituite de acestea.
În urma analizei ghidurilor solicitanților de finanțări nerambursabile cu reguli și criterii
specifice privind justificarea cheltuielilor aferente finanțărilor nerambursabile acordate, s-a constatat că acestea nu respectă în totalitate prevederile legilor finanțelor publice, având în vedere faptul că finanțarea este asigurată din buget local sau buget de stat. Acestea nu conțin prevederi clare privind tranșele de plată și documentele justificative din care să rezulte cu certitudine că plățile efectuate au legătură directă cu proiectul aprobat.
De asemenea, se constată că nu există prevăzută o limitare a sumelor alocate managerilor de proiecte în derularea proiectelor cu finanțare nerambursabilă de la bugetul local și nici prevederi care să elimine cumulul de sarcini și roluri ale coordonatorilor de proiecte descrise în cererile de finanțare, astfel încât aceștia să nu fie remunerați pentru mai multe activități în cadrul unui singur proiect.
Astfel, s-a constatat că în cazul Asociației Identity.Education, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă în anul 2023 prin intermediul a două programe de finanțare, respectiv Onboard Timișoara 2023 și Inside Timișoara 2023, asociația a justificat utilizarea finanțării prin plăți efectuate către propriul președinte, având calitatea de manager de proiect al ofertelor culturale finanțate din bugetul local, valoarea totală a acestora fiind de 288.311 lei, reprezentând 23% din totalul finanțării nerambursabile decontate în cazul primului proiect, respectiv 27% din totalul finanțării nerambursabile decontate în cel de al doilea caz.
Aspecte similare au fost constatate și în alte două cazuri, respectiv asociații beneficiare de
finanțare nerambursabilă din bugetul local.
• Asociația Entuziart proiect cultural MindMoving TM, program de finanțare Fondul pentru
nevoi culturale de urgență, fiind identificate plăți efectuate de asociație către doi membri fondatori, reprezentând cheltuieli pentru consultanță de specialitate, realizate prin intermediul cabinetelor individuale de psihologie (CIP) deținute de acestea, reprezentând 38% din valoarea finanțării.
În speță este vorba de justificarea utilizării finanțării prin plăți efectuate de asociație către două cabinete individuale de psihologie. Este vorba despre o sumă de 10.000 de lei direcționată spre unul dintre ele, aparținând unui membru fondator. De asemenea a mai existat încă o plată de 31.000 de lei, direcționată spre un alt cabinet de psihologie aparținând unui alt membru fondator al asociației.
• Asociația Simultan, proiect cultural Lumini captivante/Addictive Lights, program de
finanțare Onboard Timișoara 2023. Au fost identificate plăți efectuate de asociație către doi membri.
Nu a fost identificat vreun aspect descris în situațiile financiare care, potrivit raționamentului echipei de audit, să fie fundamental și să necesite o evidențiere distinctă, în scopul înțelegerii de către utilizatori a situațiilor financiare”, se arată raportul de audit financiar al Curții de Conturi pentru anul 2023.
Centrul de Proiecte se apără
„Față de cele menționate în Raportul de audit financiar pentru anul 2024 al Curții de Conturi, prin Camera de Conturi Timiș, referitoare la finanțările derulate de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, aducem următoarele clarificări:
Dispozițiile legale aplicabile în materie, respectiv OG nr. 51/1998 (în baza cărora Centrul de Proiecte a derulat programele de finanțare cu cele trei asociații beneficiare menționate în Raportul de audit financiar), nu interzic ca un beneficiar de finanțare nerambursabilă să încheie contracte de colaborare/prestare de servicii cu o entitate înființată de membrii respectivului beneficiar al finanțării nerambursabile.
În măsura în care legiuitorul ar fi identificat un potențial risc de redirecționare/utilizare nejustificată a sumelor obținute cu titlu de finanțare nerambursabilă, ar fi reglementat în mod expres în sarcina beneficiarului de finanțare nerambursabilă interdicția de a desfășura activități în cadrul proiectului cultural prin contractarea serviciilor unei entități înființate de membrii respectivului beneficiar al finanțării nerambursabile, ori OG nr. 51/1998 nu cuprinde astfel de reglementări.
De asemenea, nici OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, care reprezintă cadrul legislativ general pentru înființarea și organizarea asociațiilor și fundațiilor, nu cuprinde interdicții pentru încheierea contractelor de colaborare/prestare de servicii între o asociație și o întreprindere economică înființată de membrii respectivei asociații.
Menționarea celor 3 asociații și a plăților efectuate către membrii acestora în Raportul de audit financiar nu are rolul de a sublinia interzicerea expresă a acestor relații (caz în care am discuta de un prejudiciu), ci are rolul de a argumenta o serie de recomandări menite să îmbunătățească derularea programelor de finanțare nerambursabilă, pe care Centrul de Proiecte le consideră oportune și pe care le-a luat deja în considerare pentru finanțările pe care urmează să le deruleze în anul 2025 – în special privind limitarea sumelor alocate managementului de proiect și a cumulului de roluri”, se arată în punctul de vedere transmis de instituție.
În marea majoritate a proiectelor culturale de la noi din țară sau în spații de tipul „artist run” oamenii cumulează, voluntar sau plătindu-se incredibil de prost, atâtea roluri că poate și Curții de Conturi i-ar fi greu să le numere. Idealul spre care speram că îndreptăm politicile culturale e spre recunoașterea și aprecierea muncii… culturale. Ok cu plafoanele pe management. Nu știu ce să zic cu cumularea de funcții. Dacă scrii un text și îl montezi nu ar fi ok să ți se poată recunoaște cele două funcții? Also, poate trebuie chiar tu să îți scrii și gestionezi propriul AFCN… că nu o face nimeni pentru tine. Fă pe gratis. Sau poate o face o firmă de scriere și management de proiecte?? În cazul acesta e ok să-i plătești firmei o căruță de bani? Mă tem că spre asta suntem împinși iar politicile culturale în loc să-și definească, delimiteze și construiască domeniul ajung doar să țină isonul unei bizare fantasme birocratice. Uitându-mă de la Cluj, mi-ar plăcea ca Centrul să contribuie în a imagina ceva mai specific sectorului și să poată avea o poziție mai fermă că în a-l apăra că na… azi în Timișoara, mâine-n toată țara.
PS: Ieri s-au încheiat aplicațiile AFCN pe noua platformă. E o nebunie să trebuiască să stai jumătate de zi să încarci manual fiecare unitate și cost dintr-un buget. Dacă e mare digitalizare, sunt convins că se pot importa și prelua informațiile unui xcel, cu verificare, feedback la calcule, tot tacâmu. Să nu mai zic de declarațiile pe care trebuie să le dai jos (să le semnezi damn într-o anumită limită de timp că altfel expiră !!) și să le reîncarci ca să poți primi următoarea rundă de documente la semnat. Zici că e vorba de ceva depozit nuclear nu o banală aplicație. Nenecesar.