La sfârșit de martie creștinii au prelilej de a sărbători. Se spune că atunci ar fi cele nouă luni înainte de Crăciun. Cu cinci zile înainte de finalul lunii e ziua plină de lumină a Bunei Vestiri numită de cei estici și Blagoveștenia.
Este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus din Nazaret.
În credința creștină sărbătoarea Bunei Vestiri este una dintre cele douăsprezece „Mari Sărbători” ale anului liturgic și se numără printre cele opt dintre ele care sunt considerate „sărbători ale Domnului”.
Cei mai mulți creștini țin această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, nouă luni înainte de Crăciun, când este sărbătorită nașterea lui Mântuitorului. Conform evangheliei după Luca 1:26, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.
Atât tradiția catolică cât și cea ortodoxă localizează Buna Vestire în Nazaret, dar locul exact diferă. În tradiția catolică punctul de referință este marcat de Bazilica Bunei Vestiri, iar în tradiția ortodoxă de biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri.
Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.
Uimindu-se de cele petrecute cu Maria, Sfântul Augustin își imaginează că se adresează îngerului, întrebând: „Spune-mi, îngere, de ce s-a petrecut aceasta cu Maria?”. Îngerul îi arată că răspunsul este cuprins chiar în cuvintele salutului: „Bucură-te, cea plină de har!” (cf. Sermo 291, 6). Origen observă că niciodată un asemenea titlu nu a fost dat unei ființe omenești și nu mai apare în niciun alt loc din Sfânta Scriptură (cf. In Lucam 6, 7).
Maria primește cu disponibilitate „valul de iubire” a lui Dumnezeu care se revarsă în ea. Și prin aceasta este o ucenică desăvârșită a Fiului ei, care, în ascultare față de Tatăl, își împlinește libertatea și tocmai astfel își exercită libertatea, ascultând.
Sărbătoarea Bunei Vestiri se ține de obicei pe 25 martie. Este mutată pe o altă dată doar de bisericile vestice, respectiv Biserica Catolică, în calendarele liturgice anglicane și luterane atunci când data respectivă cade în Săptămâna Mare sau în Săptămâna Paștelui sau într-o duminică.
Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Ortodoxia Orientală și Bisericile Catolice Răsăritene nu schimbă data sărbătorii.
Este interesant de știut că împreună cu Paștele, 25 martie a fost folosită ca zi de Anul Nou în multe țări creștine premoderne. Chiar și cei de altă credință oferă respectul cuvenit zilei de Buna Vestire. În Coranul ce este de căpătâi islamicilor Buna Vestire este descrisă într-o Sura astfel:
„ Iată! îngerii au spus: „O, Maria! Dumnezeu îți dă o veste fericită despre un Cuvânt de la El: numele său va fi Hristos Iisus, fiul Mariei, cinstit în această lume și în cele de Apoi și a celor (cei din apropierea) celor mai apropiați de Dumnezeu;”
Troparul sărbătoarii de Bunei Vestiri spună că:
Astăzi este începutul mântuirii noastre
Și arătarea tainei celei din veac.
Fiul lui Dumnezeu, Fiu al Fecioarei se face
Și Gavriil harul îl binevestește.
Pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul,
Născatoarei de Dumnezeu să-i cântăm:
Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!
Iată de ce mai cu seamă creștinii ortodocși ar trebui să se aplece cu mai mare atenție asupra semnificației profunde a sărbătorii ce este izvorul întregii credințe în Cel ce va veni să ne Mântuiască.