A trecut un an de când pandemia a pus stăpânire pe țara noastră. Un an în care sistemul medical a fost pus la grea încercare. Paturile de la Anestezie și Terapie Intensivă au fost pline în această perioadă în România, iar spitalele din Timișoara nu au făcut excepție. Secțiile unităților sanitare s-au transformat, rând pe rând, în secții destinate exclusive pacienților COVID-19, lăsând pe dinafară bolnavii care sufereau de alte afecțiuni. Din fericire, după un an de luptă, a apărut și luminița de la capătul tunelului: vaccinul anti-coronavirus. Cu cât populația a început să se imunizeze, cu atât presiunea pe sistemul medical a scăzut. Însă lupta continuă: pentru pacineții non-COVID este greu să primească tratament sau să beneficieze de intervențiile chirurgicale care le pot alina suferința. În Timișoara, rând pe rând, spitalele și-au deschis porțile și pentru ei.

În țară, 42 de spitale sunt în continuare destinate doar pacienților COVID. Asta deși, potrivit Ordinului de Ministru OMS 434/2021, unitățile sanitare își pot deschide porțile pentru toți cei care au nevoie de îngrijire, dacă asigură circuite separate, astfel încât pacienții COVID și non-COVID să nu interacționeze.

La începutul săptămânii, în unitățile medicale din județul Timiș mai erau internați peste 140 de pacienți infectați cu noul coronavirus, dintre care mai bine de 50 ocupau paturile ATI. În continuare, facem o radiografie a spitalelor și a modului în care pacienții non-COVID pot beneficia de tratament.

Spitalul de Boli Infecțioase așteaptă aprobări pentru pacienții non-COVID

La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara se fac acum demersuri pentru ca mai multe secții să fie deschise publicului larg. Aici sunt internați, săptămâna aceasta, pacienți cu coronavirus, așa că medicii au cerut aprobare de la Direcția de Sănătate Publică Timiș pentru a oferi servicii medicale celor care suferă de alte afecțiuni.

„Am început să deschidem Pneumologia. Nu mai are secție COVID, iar cele două secții, de fapt, de Pneumologie, funcționează numai pentru pacienții non-COVID. Am făcut solicitare la DSP să ne avizeze din nou să rămânem doar cu o secție de COVID și restul să fie non-COVID. Trebuie să respectăm circuitele. Avem câteva saloane, acum non-COVID, dar puține. Acum avem 34 de pacienți COVID și mai sunt cei de la ATI. Secția de TBC funcționează normal. Pacienții trebuie introduși pe zona galbenă, li se face testul COVID și, dacă testul este negativ, sunt introduși pe secție”, a declarant dr. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.

În țară, o situație aparte o reprezintă bolnavii de HIV. Aceștia se plâng că nu beneficiază de tratament corspunzător sau nu au acces la internare în spitale. Pacienții și medicii lor au trans un semnal de alarmă.

„Măsurile urgente necesare a fi luate de către Guvern sunt: bugetarea corectă a Programului de Tratament HIV pentru anul 2021, astfel încât să existe tratament și după 1 iunie, cel puțin până la sfârșitul anului. Asigurarea de paturi în spitalele de boli infecțioase HIV/SIDA pentru internarea cazurilor grave, care nu au COVID-19. Eliberarea tratamentului pe trei luni și trimiterea lui prin curierat, pentru evitarea riscurilor. Asigurarea condițiilor pentru efectuarea analizelor de monitorizare specifice, conform ghidurilor de tratament. Prioritizarea, actualizarea și implementarea eficace a Planului Național Strategic HIV/SIDA, pentru a răspunde provocărilor de sănătate publică pe care HIV/SIDA le ridică în general, cu atât mai mult în context pandemic”, este apelul pacienților HIV și al medicilor.

La finalul anului trecut, în România erau înregistrate peste 16.800 de persoane cu HIV. Dintre acestea, aproximativ 1.000 sunt în județul Timiș și ele au nevoie de tratament. Dacă în decembrie 2020 medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara trăgeau un semnal de alarmă că acești pacienți sunt marginalizați din cauza pandemiei, acum situația pare că s-a remediat. Însă numărul celor care ajung la tratament este, totuși, mic.

„Noi, pe toată perioada pandemiei, am asigurat tratamentul și spitalizarea de zi a pacienților HIV, acele investigații care se fac periodic le-am făcut. În momentul în care aveau nevoie de internare, noi am avut ca spital suport Spitalul CFR și se internau acolo. Acum avem patru pacienți cu HIV internați pe secția non-COVID și unul pe secția COVID”, mai spune medicul Virgil Musta.

Spitalul CF, deschis bolnavilor

Clădirea ce adăpostea cabinetele Policlinicii CF din Timișoara, de pe str. Gării nr. 1, unitate externă a Spitalului Clinic CF Timișoara, a deveit secție clinică medicală COVID-19. Unitatea sanitară dispune acum de 60 de paturi, mai bine de jumătate dintre acestea fiind dotate cu concentratoare de medicale. Saloanele au între două și șase paturi și sunt destinate tratării pacienților infectați cu SARS-CoV-2. Primii pacienți pot fi internați începând de miercuri.

„A fost o muncă medicală de câteva luni pentru a reface acesta structură a spitalului. Am transformat o policlinică aflată într-o stare de degradare, care nu mai era folosită, într-o unitate de cazare spitalicească. Am refăcut complet instalațiile electrică și sanitară, iar căldura este asigurată de către Societatea Colterm. Am recompartimentat etajul întâi al clădirii, unde funcționa Policlinica CF, am adus paturi și aparatură, am făcut reparații și am zugrăvit. Aici vor fi internați pacienții infectați cu SARS-CoV-2, cu forme ușoare și medii de boală, după evaluarea făcută la Centrul Zonal de la Spitalul Victor Babeș. În plus, aici pot fi internați și pacienții cu alte patologii sau care au suferit intervenții chirurgicale și sunt infectați cu noul coronavirus. Pentru viitor ne dorim ca această unitate sanitară să devină un centru de recuperare post COVID-19”, spune șef. lucr. dr. Stela Iurciuc, manager Spitalul Clinic CF Timișoara.

Odată cu redeschiderea noii clinici medicale COVID-19, Spitalul Clinic CF Timișoara redevine în totalitate „zonă medicală”. Cu alte cuvinte, aici vor fi tratați pacienți non-COVID care au nevoie de consult de specialitate din domeniile: medicină internă, ORL, oftalmologie și chirurgie.

„Transferul pacienților COVID-19 la fosta policlinică, de lângă Gara de Nord, ne dă posibilitatea să reluăm consultul și tratamentul bolnavilor cu alte patologii, non-COVID. Vom relua intervențiile chirurgicale. Colegii mei oreliști și oftalmologi vor putea să reinterneze și chiar să opereze pacienți cu afecțiuni din sfera ORL și oftalmologie. Pacienții cronici, cu diverse probleme de sănătate, vor putea să revină în siguranță în spital. Și chiar ne oferim disponibilitatea de a prelua pacienți cu alte afecțiuni, care nu mai pot fi tratate în unitățile sanitare aflate în linia întâi a luptei împotriva SARS-CoV-2”, mai precizează șef. lucr. dr. Stela Iurciuc.

Spitalul Clinic CF are 212 paturi și a devenit unitate sanitară medicală COVID-19 în luna aprilie 2020. Până acum, în unitatea medicală au fost tratați aproximativ 400 de pacienți cu COVID-19. Spitalul CF va avea, însă, în continuare, un centru de vaccinare pentru etapele a doua și a treia a campaniei naționale de vaccinare.

La „Județean”, toți pacienții sunt „serviți”

La Spitalul Județean Timișoara, pregătirea și primirea pacienților non-COVID a început încă de anul trecut. Circuitele speciale au permis acest lucru, iar managerul spune că niciun bolnav nu a fost trimis acasă din cauza pandemiei.
„Nu avem şi nu am avut pacienţi care să fie refuzaţi. Am fost singurul ambulatoriu din Timiş care a rămas deschis şi în timpul stării de urgenţă, atât pentru pacienţii din urgenţă, cât şi pentru cei cronici. Nu am redus capacitatea decât acolo unde am fost nevoiţi să o facem, pentru a avea capacitate COVID, dar acest lucru nu a afectat pacienţii; de altfel, nici înainte nu am avut o utilizare a paturilor de sută la sută,” spune Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Județean Timișoara.
La începutul lunii aprilie, gradul de ocupare a unității sanitare era de aproximativ 70%. Aici sunt aproape 2.000 de paturi, iar circuitele special create permit internarea celor care au și alte afecțiuni în afară de coronavirus.

Timișenii care au nevoie de consultații sau de analize medicale se pot adresa spitalului. Ambulatoriul de specialitate funcționează pe bază de programări. Însă lupta pentru un loc este asiduă. Fondurile se epuizează rapid, iar așteptarea este lungă, mai ales dacă un bolnav are nevoie de unele investigații rapid, pentru, de exemplu, o intervenție chirurgicală. La telefoanele de programări se răspunde foarte greu și de multe ori pacienții sunt rugați să revină a doua zi.

Lupta cu un sistem mai bolnav decât pacienții

O timișoreancă ne-a povestit experianța ei cu sistemul de sănătate din Timișoara din timpul pandemiei. O experianță deloc ușoară, care arată că, după 10 ani de contribuții la sistemul de asigurări medicale, statul nu te ajută deloc.

Povestea ei începe în septembrie 2020. Atunci, tânăra de 36 de ani, căreia îi vom păstra anonimatul, este diagnosticată cu endometrioză stadiul 4 — o boală gincologică care îi provoca dureri de mai bine de 15 ani și care ajunsese să-i afecteze viața personală și profesională. Odată cu diagnosticul a venit și soluția — o intervenție chirurgicală.
„Eu am fost diagnosticată la un centru privat. A fost o ușurare pentru că măcar știam de ce boală sufăr. Am început un tratament pentru că atât eu, cât și medical chirurg ginecolog am dorit să așteptăm pentru a efectua interveția la un spital de stat. Financiar, nu îmi permiteam operația la spitalul privat, deși și la stat existau niște costuri, destul de ridicate. Au trecut șase luni, timp în care am strâns cât de mulți bani am putut, pentru a acoperi costurile intervenției.

La finalul lunii martie am aflat că la spitalul de stat unde urma să fiu internată nu se primesc decât pacienți COVID și urgențe, eu nefiind în niciuna dintre aceste situații. Așa că am decis să merg la unitatea sanitară privată, deoarece, cu ajutorul medicului meu, am redus costurile și puteam să acopăr cheltuielile, deși vorbim de toți bănuții mei din contul de economii. Însă sănătatea primează”, a spus tânăra.
Femeia a început un lung drum spre intervenție. Era nevoie de zeci de analize de sânge, consulturi oftalmologice sau cardiologice. Când a cerut trimiteri de la medicul de familie pentru a le efectua gratuit, surpriză! Mare parte nu erau decontate de stat. Și asta după mai bine de 10 ani de contribuție la sistemul de asigurări de sănătate.
„Nu doar că am cheltuit sute de lei pentru analize și investigații, dar a fost o adevărată cursă contracronometru să prind un loc unde să le efectuez pentru a beneficia de un procent de gratuitate. Se pare că ambulatoriile spitalelor sunt pline, locuri nu erau decât în mai sau iunie, în condițiile în care eu aveam intervenția spre finalul lunii aprilie. Cu zeci de telefoane date zilnic, am reușit într-un final să găsesc un laborator care să mă primească pentru a face analizele de sânge. Le-am explicat situația și urgența și m-au asigurat că voi avea relutatele la atimp. Nici pomeneală! În seara dinaintea interveției, după ora 20:00 și multe ceasuri pierdute la telefonul la care nu răspundea nimeni, primeam rezultatele parțiale, pentru care plătisem 400 de lei. Acesta este sistemul sanitar și cel al asigurărilor de sănătate. Dacă nu te omoară boala, te omoară stresul de a te trata și de a nu ajunge la datorii de mii de lei. Să nu mai vorbim că laboratoarele private sunt interesate de un singur lucru: să-ți ia banii”, povestește tânăra.

În final, pacienta a ajuns să cheltuie mai mult decât își permitea și numai ajutorul familiei și al prietenilor a făcut ca intervenția să aibă loc și ea să spere, în viitor, la o viața normală.