Timișoara deține o multitudine de premiere din cele mai diverse domenii. Asta nu se poate tăgădui de nimeni. Poate spiritul iscoditor ori poate întâmplarea fericită a făcut ca aici să fie născocite sau puse în practică o sumă întreagă de lucruri, fapte ori gânduri ce nu le-a mai rezolvat până la acel moment nimeni.
De la tramvaiele cu cai, iar mai apoi electrice, una din primele operații chirurgicale cu anestezie cu eter, până la primele calculatoare românești, toate au fost rodul unor minți ce au văzut dincolo de imediatul apropiat.
Se face mare caz de faptul că orașul nostru a avut iluminat stradal electric pentru prima dată în Europa Continentală. Este meritul oamenilor de acum un veac și jumătate în urmă. De ce se umflă oare în pene politrucii și trepădușii de azi de parcă au dat și ei o mână de ajutor la acea electrificare a străzilor?
Multe urme nu au mai rămas de atunci. Stâlpii meșteșugiți, corpurile de iluminat toate au dispărut rând pe rând. Mai trist e că o bună parte au sfârșit la gunoi și la depozitele de fier vechi.
Ultimii patru stâlpi ce mai aminteau de secolul al XIX-lea și lămpile lor se află în fața castelului Huniade ( Muzeul Național al Banatului), dar nu este nimic mai mizerabil decât starea acestor vestigii. Se află în proprietatea primăriei municipiului chiar dacă acolo nu s-a aflat că au în grijă patru borne istorice în formă de stâlpi de iluminat. E un fel de a spune „că au în grijă” că se vede cu ochiul liber de la depărtare mare că nimeni nu este apăsat de vreo grijă.
Până destul de recent, chiar se puteau citi câteva date istorice despre iluminatul electric. Plăcile de sticlă au fost sparte, becurile atârnă de câte un fir sfrijit. Unul din stâlpi a fost distrus de un bezmetic ce s-a cocoțat în vârf acum două ediții în urmă al celebrului „târg de Crăciun” pentru a se lega la curent. De fapt s-a urcat să fure curent! Sigur că metalul vechi și ruginit nu a rezistat la greutatea imbecilului și a cedat. Stâlpul s-a rupt din treimea superioară. Bucata distrusă a stat pe la muzeu o vreme până a fost luată și de acolo. Pentru cineva obișnuit cu ordinea și curățenia este greu de înțeles de ce se află în acea stare ansamblul electric. Fire neizolate ce atârnă, becurile lipsă. Acel singur bec prăpădit ce mai există este imitație de corp de iluminat. Un banal bec economic făcut undeva prin Asia ce se aprinde când are chef.
Este de mirare pentru acel ipotetic călător străin ce ar veni la îndemnul „Light up your city” să înțeleagă ceva. Dacă nici patru stâlpi de metal nu pot fi recondiționați corect și dotați cu patru corpuri de iluminat fidel reproduse după cele vechi atunci ce pretenții mai poți avea să ne iluminăm prin noi înșine?
Bine că se înghesuie mai multe companii de specialitate să umple orașul, unde e cazul și mai cu seamă unde nu, cu stâlpi hidoși din inox de cratițe. Acestea au locul lor, dar nu acolo unde au fost instalați. Iar despre eleganța lor este la fel cu a bivolului ce defilează printre porțelanuri.
Iată cum „Shine Your city” sună așa de bine, dar este doar o vorbă goală fără nici o acoperire în intențiile edililor.
