Supranumit și „Mica Sicilie”, județul Caraș-Severin nu a fost defel scutit de sirenele și girofarurile celor de la DNA, deși începuturile au fost timide, mici trepăduși fiind prezentați în lumina reflectoarelor ca mari capturi ale structurilor anticorupție. Asta până când a căzut primul „pește mare”, omul considerat mâna dreaptă a liderului de atunci, Sorin Frunzăverde.

„Prințul Clisurii”, condamnat definitiv

Toată lumea știe că politica cere bani, iar o politică folosită pentru a ridica un singur politician pe soclul de atotputernic al județului are și mai mare nevoie de bani. Județele de la frontiera cu Serbia au dat peste un bulgăre de aur atunci când a fost vorba de făcut bani: contrabanda cu Serbia.

Supranumit și „Prințul Clisurii”, Omer Radovancovici, primarul de atunci al comunei Pojejena, era considerat mâna dreaptă a lui Frunzăverde și se zvonea că prietenia ar merge până la Blaga, la acea vreme mare ministru de interne. Filat, cel mai probabil, pe mandat de siguranță națională, Omer Radovancovici a căzut în plasa procurorilor DIICOT, fapt care i-a adus declinul. Presiunile ca Radovancovici să deconspire toți factorii politici care s-au „hrănit” din bani necurați au fost uriașe, dar Omer s-a ținut tare și a făcut pușcărie singur.

Însă, ca orice „prinț” care se respectă, Omer nu a predat ștafeta, ci, suspendat de prefect în urma condamnării, și-a băgat soția în alegerile anticipate, Mira Radovancovici fiind și acum primarul din Pojejena, după ce soțul său a fost încarcerat.

De lațul dur al anchetatorilor n-a scăpat nici cumnatul său, primarul din Socol, care a picat testul filajului DNA și a fost obligat, și el, să-și întrerupă mandatul pentru a-și executa pedeapsa. Și la Socol, soția fostului edil a candidat și a preluat conducerea primăriei.

Niciunul dintre ei nu a cedat, însă, și nu i-a dat în primire pe adevărații lideri ai județului, așa că procurorii au căutat noi victime.

Între timp, a căzut un alt nume greu, procurorul Viorel Vasile fiind prins de DNA cu șpaga-n portbagaj.

Anculia, începutul sfârșitului

„Capturarea” lui Romică Anculia a însemnat începutul declinului echipei de conducere a județului și, implicit, a lui Sorin Frunzăverde. Chiar dacă Anculia a refuzat să-l toarne pe „Sorin”, zeci de colaboratori ai acestuia, precum Sauca, Miclea, Ghiță sau alți primari, au căzut unul după altul, rețeaua de sprijin a lui Sorin Frunzăverde devenind tot mai șubredă.

Ionesie Ghiorghioni și punctul culminant

Devenit mâna dreaptă a liderului, Ionesie Ghiroghioni este unul dintre puținii politicieni care a acceptat să renunțe la demnitatea de parlamentar pentru a se întoarce în județ și a deveni vicepreședinte de consiliu județean.

Un amplu dosar deschis la DNA pe numele lui Sorin Frunzăverde și a conducerii Curții de Conturi reliefa faptul că Sorin Frunzăverde „nu semna nimic”, tocmai pentru asta fiind adus Ghiorghioni.

Prins în flagrant de DNA Timișoara în timp ce lua mită de la soția unui cunoscut om de afaceri din Reșița și interceptat de DNA Central în timp ce negocia finanțări contra voturi, Ghiorghioni s-a ales cu două dosare de corupție care l-au băgat în pușcărie, asta în timp ce Sorin Frunzăverde a scăpat doar cu o condamnare cu suspendare.

Din toată vechea echipă, Ghiorghioni și cu Anculia sunt singurii care mai sunt și astăzi în pușcărie. Sorin Frunzăverde a fost scos prin sentință din viața politică, iar unii dintre primari și-au executat deja pedeapsa, ieșind din penitenciar.

Corupție și nu prea la Băile Herculane

2015 a fost anul primei apariții a ofițerilor și procurorilor anticorupție în stațiune, primul care a căzut pe mâna lor fiind primarul de atunci, Nicușor Vasilescu. Acuzat de către procurori de infracțiuni serioase, fostul primar a scăpat, pas cu pas, de acuzații. „Activităţile de urmărire penală se efectuează în dosarul cu nr. 699/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin. În cauză s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu, prev. de Codul Penal şi Legea 78/2000, şi infracţiunea de spălare de bani”, se arăta într-un comunicat de presă al Parchetului la acea vreme, pentru ca o zi mai târziu să se anunțe că Vasilescu a fost reținut, însă doar pentru abuz în serviciu.

Tribunalul Caraș-Severin refuză arestarea preventivă, dispunând o măsură mai blână și, apoi, eliminând înregistrările din dosar, în urma celebrei decizii a CCR privind excluderea SRI din acțiunea de monitorizare a convorbirilor telefonice.

Tribunalul Timiș a pronunțat o sentință de achitare pentru primarul și secretarul stațiunii Băile Herculane din județul Caraș-Severin.

Cei doi fuseseră trimiși în judecată după ample percheziții ale DGA, pe motiv că ar fi înstrăinat ilegal Băile Neptun și ar fi modificat hotărârea de consiliu local prin care s-a aprobat tranzacția.

Nicușor Vasilescu a beneficiat, printre primii, de prevederile deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu.

A fost achitat și omul de afaceri Valeriu Verbițchi, în același dosar. „Nu pot spune foarte multe până nu vedem și motivarea sentinței, dar ce știu să vă spun a fost că noi am făcut apărarea în așa fel încât am arătat că evaluările din cauză nu sunt foarte exacte, că nu poți evalua un teren pe care se află o clădire de patrimoniu — care nu poate fi demolată — la același preț cu un teren eliberat de sarcini din stațiune”, a explicat avocatul Gheorghe Ciulei, apărătorul fostului primar.

Iosif Armaș și Ilie Iova, în vizorul DIICOT

Mascații nu s-au oprit aici, au urmat alte descinderi legate de organizarea zilelor orașului, șirul fiind închis de descinderile care-l ridicau chiar pe Iosif Armaș, într-un amplu dosar DIICOT privind devalizarea stațiunii Băile Herculane, despre care am mai scris în repetate rânduri.

Primarii Reșiței, trimiși la pușcărie de DNA

Atât primarul Liviu Spătaru, cât și predecesorul său, Mihai Stepanescu, au ajuns pe mâna procurorilor DNA după ce au câștigat scaunul de primar al orașului — de altfel, ambii au și fost eliberați din penitenciar, Liviu Spătaru apucându-se de gazetărie la o publicație locală din oraș, iar Mihai Stepanescu alegând să rămână în Timișoara, după ce la adresa sa au început să apară mai multe acuze cu privire la mandatele avute în fruntea Ocolului Silvic și Direcției Silvice din județ.

„Aici sunt banii Dumneavoastră”

Din majoritatea dosarelor a reieșit că fondurile erau sifonate fie din bugetul UE, prin subvențiile APIA, fie din lucrările de execuție a drumurilor (trotuarelor), acolo unde s-a impus deja celebra zeciuială.

Asta a făcut ca, la ora actuală, județul Caraș-Severin să aibă una dintre cele mai distruse rețele de drumuri din România, fie că vobim de cele naționale, fie de drumurile județene. Iar o infrastructură proastă a alungat și investitorii din zonă — chiar dacă vecinii din Timiș și Arad au devenit adevărate hub-uri de dezvoltare locală —, Caraș-Severinul transformându-se în Cenușăreasa exploatată și ascunsă a Banatului, de care toată lumea se ferește să se atingă. Județul este la coada clasamentului în ceea ce privește cifra de afaceri a județului, fiind întrecut doar de Mehedinți, la nivel național, dar și printre ultimele județe în ceea ce privește investițiile străine.

Deși sunt județe vecine, în Timiș numărul investițiilor străine este de 10 ori mai mare decât în Caraș-Severin, investitorii străini aducând aici 3.540 de milioane de euro, adică 3,5 miliarde, mai exact, pe când în Caraș-Severin investițiile străine abia ajung la 329 de milioane de euro.

Turismul, distrus cu bună știință?

Ultima șansă de dezvoltare a județului, după închiderea mineritului și industriei, a fost turismul, dar și aici factorul politic și-a afirmat rolul distructiv, unele proiecte, cum este cel legat de traversarea Dunării cu BAC-ul, la Moldova Nouă, fiind salvate în ultimul moment și pe banii autorităților locale, în timp ce altele au intrat în vizorul inspectorilor OLAF, care au efectuat mai multe inspecții în Caraș-Severin tocmai pe tema sifonării fondurilor europene pe diverse proiecte ce aveau menirea să dezvolte turismul. Și asta, chiar în județul Cascadei Bigăr…