Căderile de grindină și seceta extremă, așa cum a fost în lunile iulie și august 2017, reprezintă două calamități naturale care produc mari daune agriculturii, în Câmpia de Vest. Cele mai afectate sunt an de an producțiile de legume și fructe.
În judeţul Timiş, unitatea antigrindină se află în construcţie şi va fi dată în folosinţă în 2018. Sediul se află la Timişoara, dar va avea trei centre de comandă: la Lovrin, Recaş şi Arad, cu 20 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

În 2017, au fost inaugurate patru puncte: Recaş, Topolovăţ, Belinţ şi Buziaş, iar până în primăvara anului 2018 vor fi date în folosință și celelalte 16 puncte de lansare. „Este foarte important acest fapt, deoarece unde avem asemenea module de lansare a rachetelor, în zona Moldovei, culturile au fost protejate de calamităţile provocate de grindină în vara anului 2017”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Roşu-Mareş, într-o vizită recentă la Timișoara. În ceea ce priveşte implementarea sistemului de irigaţii, în judeţul Timiş, deocamdată nu s-a realizat aproape nimic. Atenţia a fost îndreptată mai mult către desecări, fiindcă în multe zone au loc inundaţii cu băltiri imense, care distrug culturile. “Cea mai mare suprafaţă pe care o are Timişul este în programul de desecare, sistem care poate fi folosit şi în irigaţii. Am iniţiat mai multe dezbateri cu asociaţiile de udători din judeţ. Apa gratuită oferită fermierilor se face printr-un contract, prin organizaţiile de udători. De aceea îi îndemnăm pe fermieri să se asocieze. În Timiş sunt cinci astfel de organizaţii cu care colaborăm, iar suprafaţa contractată pentru a fi irigată a fost de 1.000 ha, în 2017. Avem nevoie de astfel de solicitări pentru a începe irigaţiile, fiindcă în momentul în care vom da drumul la apă pe canale să avem cui să o dăm”, a fost mesajul secretarului de stat Mareş, către agricultorii din Timiş.