Impozitele pe proprietate vor crește de anul viitor, în anumite cazuri de peste 2 – 3 ori. Adrian Vascu, senior partner Veridio și fost președinte ANEVAR a făcut o analiză a noilor modificări pe partea de impozitare a clăridilor din Ordonanța 16/2022.
*HotNews.ro a preluat o parte din analiza lui Adrian Vascu. O puteti citi integral pe site-ul său.
El a luat 3 exemple:
Exemplul 1: Apartament situat în București, etaj zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafața desfașurată 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 204.878 lei și impozit anual 204 lei.
Exemplul 2: Casă situată în Cluj Napoca cu suprafața desfașurată de 295 mp și teren în suprafață de 800 mp, zona C, valoare impozabilă la 31.12.2021 479.000 lei și impozit anual 958 lei.
Exemplul 3: Spațiu comercial situat la parter de bloc în București, proprietar persoană fizică, suprafața desfasurată 86.4 mp, valoarea impozabilă la 31.12.2021 224.391 lei și impozit anual de 448,7 lei
Potrivit acestuia, în această situație, a rămanerii actului normativ exact în formă actuală se pot întâmpla următoarele:
• Majoritatea primăriilor nu vor reuși să încadreze în studiile de piață toate clădirile și vor include în notificări valorile impozabile anterioare. Totuși o modificare ar trebui să fie realizată de legiuitor prin a elimina referința circulară determinată de abrogarea algoritmului de la art 457 sau a face mai clară această trimitere.
• Pentru o parte dintre proprietăți este posibil să existe valori în viitoarele grile.
• Dacă se va merge pe acest sistem vom avea în același timp și valori din grile (asumate a fi valori de piață) și valori bazate pe cost, din sistemul anterior.
• Cotele de impozitare vor fi aplicate după noul sistem adică vor fi respectate minimele amintite anterior.
• În cazul celor trei exemple lucrurile pot stă astfel:
Tabelul conține:
• Valorile valabile pentru anul 2022, pentru comparație
• Ipoteza în care primăriile nu identifică suprafețele în grile, deci utilizează valorile impozabile anterioare. În acest caz am menținut valorile cotelor la nivelul vechi, dacă depășeau noul nivel minim și unde nu a fost această situație, am utilizat noul nivel minim. Se vede că în acest caz prentru primele două rămân aceleași impozite în anul viitor, iar pentru spațiul comercial impozitul crește de peste 2 ori.
• Ipoteza în care primăriile utilizează studiile de piață. Am încercat să preiau din studiul de piață valorile pentru București, iar pentru Cluj l-am rugat pe autorul grilei pe anul 2022 să identifice proprietatea. Rezultatul este că apartamentul din București îșii dublează impozitul, casă din Cluj impozitul va avea un impozit care crește între 3 și 4 ori, iar spațiul comercial va avea o creștere cuprinsă între 4 și 5 ori.
Adrian Vascu este de părere că actul normativ se va modifică și vede 3 efecte:
1. Toate modificările se abrogă și rămâne situația curentă
În acest caz primăriile știu ce au de făcut, vor aprobă cotele de impozitare din intervalul existent, iar contribuabilii care dețîn clădiri nerezidențiale și care nu le-au reevaluat în ultimii 5 ani, vor realiza un raport de evaluare. Nu vor fi multe asemenea situții.
Impozitele pot să crească, pe de o parte, din creșterea valorilor impozabile date de inflație pentru clădirile rezidențiale și din cauza creșterii costurilor de construire pentru clădirile nerezidențiale și pe de altă parte prin creșterea cotelor de impozitare față de tabelul prezentat anterior.
2. Se abrogă doar trimiterea la valorile impozabile preluate din Studiile de Piață
În acest caz, se vor menține valorile impozabile așa cum le-am descris la pct 2.1 și se vor actualiza cotele de impozitare în funcție de noile praguri minime. Ne referim la orașe că Timișoara, Iași, Craiova, Târgu Mureș, Galați etc. pentru clădirile rezidențiale – unde cota va crește de la 0,08% la 0,1% sau la clădiri nerezidențiale aparținand persoanelor fizice și care aveau o cota de sub 0,5%, în orașe că: București, Cluj, Iași, Pitești etc.
Aceste modificări coroborate cu cele prevăzute la 2.1 vor putea conduce la creșterea impozitelor în aceste orașe cu 25% pentru clădirile rezidențiale și chiar o creștere de 2,5 ori pentru clădirile nerezidențiale aparțînând persoanelor fizice.
3. Se abrogă trimiterea la Studiile de Piață, se păstreaza noile cote de impozitare și se ajustează doar algoritmul din art 457 existent înainte de modificare.
Art. 457 referitor la clădirile rezidențiale, conținea în interiorul său acel tabel cu indici de actualizare care ținea seama de rangul localității unde se află apartamentul și amplasarea în localitate. Astfel, implicit în valoarea impozabilă se ținea seama de aportul amplasamentului clădirilor.
În acest algoritm existau două informații care afectau rezultatul final. Prima era legată de valoarea de baza a algoritmului de cca. 1000 lei/mp. Iar a două era legată de acei indici de actualizare incluși în tabelul pe care l-am prezentat anterior.
Din această perspectivă, o cale de ajustare a valorilor impozabile, cu influențe dinspre valoarea de piață, o poate reprezenta utilizarea unor informații actualizate ale acestui tabel.