Europa s-ar putea confrunta în anii următori cu o criză energetică de amploare, în cazul unor ierni mai puțin blânde. În contextul în care China și-a redeschis economia, cererea pentru energie pe piețele internaționale va crește semnificativ, la fel și prețurile. România ar putea fi însă ferită de aceste turbulențe, cred experții consulați de „Adevărul”.

Iarna 2022-2023 pare să treacă mai bine decât se așteptau cei mai mulți experți, iar anotimpul neașteptat de blând în Europa a ajutat enorm din acest punct de vedere. În plus, țările europene au redus voluntar consumul în medie cu 15%-20%, dar în cazul unor țări ca România s-a ajuns aproape de 30%. Pe acest fond, prețurile energiei au început să scadă la valori neanticipate, apropiate de cele din 2021. S-ar putea însă ca acesta să fie doar un episod întâmplător, iar în absența temperaturilor ridicate, situația s-ar putea înrăutăți în următorii ani.

Acest lucru e susținut în Occident de tot mai mulți experți. Voci avizate avertizează că următoarele ierni vor fi și mai grele, dacă nu se va încheia războiul, iar Uniunea Europeană va avea o problemă să identifice și alte surse de energie, după deconectarea Europei de Rusia.

Există însă și alte motive care alimentează temerile că prețurile gazelor și petrolului ar putea crește din nou, iar Europa va avea acces mai greu la surse de energie. Spre exemplu, decizia Chinei de a-şi redeschide economia va creşte inflaţia în Europa, deoarece ambele concurează pentru mai multă energie. Afirmația îi aparține chiar preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Reuters.

„Cantitatea de GNL pe care o vor cumpăra din restul lumii va fi mai mare decât ceea ce am văzut şi nu există atât de multă capacitate neutilizată în ceea ce priveşte petrolul şi gazele”, a avertizat Lagarde vineri, la Davos.

„Europa a fost norocoasă că vremea a ţinut cu ea, dar aprovizionarea sa rămâne expusă la evenimentele geopolitice”, a avertizat și preşedintele firmei Iberdrola SA, Ignacio Sanchez Galan, adăugând că deși preţurile la gaze au scăzut, ele sunt totuşi peste media multianuală pentru această perioadă a anului.

Prețuri mari în următorii doi – trei ani

„Adevărul” a stat de vorbă cu doi experți în domeniul energiei, în încercarea de a afla ce ne va rezerva viitorul. Cu o expertiză serioasă în domeniul energiei, analistul Andrei Ilaş a lucrat pentru Banca Mondială şi pentru Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, la Bonn.

Un expert respectat în domeniul energiei este și Ionuț Purică, membru al Grupului Consultativ pentru Energie din cadrul Comisiei Europene și membru al grupului de studiu al scenariilor de energie pentru anii 2050-2060 din cadrul Consiliului Mondial al Energiei și fost manager de proiecte pe energie la Banca Mondială. Cei doi au încercat să arunce o privire în viitor și au vorbit despre provocările care vor urma, dar și despre soluțiile lor.

Andrei Ilaș consideră că raportul cerere – ofertă va fi în defavoarea Europei și în următorii ani. El atrage atenția că începând din martie ar trebui ca toate țările din Uniunea Europeană să-și refacă stocurile de gaze, pentru a evita orice risc pe viitor.

„În principiu, iarna asta e asigurată, n-o să fie atât de dificilă pentru că stocajul e destul de mare, e destul gaz. Dar apoi trebuie refăcute stocurile, din martie. Cum cantitatea importată, de regulă, din Rusia nu va mai fi disponibilă având în vedere relațiile care există la ora actuală, va trebui achiziționată de pe piețele internaționale. Acolo va fi cerere mare, iar prețurile vor reflecta această cerere adițională din Europa”, anticipează expertul.

În opinia sa, vom avea gaze mai scumpe în următorii ani. Totuși, spre deosebire de alți experți din Occident care anunță că Europa se va confrunta cu o criză energetică de amploare în următorii cinci până la zece ani, el crede că problemele nu vor persista mai mult de doi sau trei ani. Cu timpul, spune el, prețurile se vor regla și vor ajunge chiar să fie mult mai mici decât cele de acum, în termen de trei și până la cinci ani:

„Doi – trei ani o să fie scump pentru că fiecare moleculă adițională pe care o cumperi din piețele internaționale pune presiune pe prețul gazului și îl duce sus. Pe de altă parte, cererea a scăzut. Față de anul trecut, când era 327 de miliarde de metri cubi în Uniunea Europeană, acum e estimată să fie 282.”

Avantaj România – dacă vom ști să folosim ce avem

În ce privește situația României, resursele naturale coroborate cu o politică inteligentă și cu investiții în sectorul energetic ar trebui să ne ferească de orice cutremure ar putea să apară pe piețele externe. România nu riscă sub nicio formă un blackout.

„Pe termen scurt, până la 10 ani, este foarte probabil ca România să aibă nevoie de noi resurse interne de gaz astfel că unele proiecte ar putea avansa. Totuși, pe termen lung gazul fosil e foarte puțin probabil să joace același rol ca în trecut, astfel că investiții prea mari ar putea duce ca multe din aceste proiecte să devină active neperformante. România trebuie să investească în resurse de energie regenerabilă și să avanseze în mod accelerat în proiecte de energie nucleară, cum sunt cele în parteneriat cu Statele Unite. Un mix de energie cu emisii de carbon reduse va fi mereu de preferat unei singure surse, e o regulă cunoscută în acest domeniu”, a mai spus Ilaș.

Nici Ionuț Purica nu are niciun dubiu că România nu va rămâne fără gaze în niciun scenariu, însă nu același lucru îl spune despre țări ca Germania, care nu dispun de propriile resurse de gaze.

„Când Germania trebuie să își găsească surse ca să înlocuiască 40% din consumul său de gaz, da, evident că are probleme. Dar are Germania probleme, nu noi. Și Germania poate găsi soluții, chiar dacă îi va lua timp. Poate să ia gaz lichefiat din America, din Qatar, plus să ia din Norvegia gaz pe conducte”, spune Purica.

România, la fel ca toate țările, ar trebui să se bazeze mai mult ca oricând pe un mix energetic, fără a renunța la vreuna din resurse. Iar planurile privind renunțarea la cărbune ar reprezenta o mare greșeală, crede expertul.

„Trebuie să folosim tot ce avem: gaze, energie nucleară, energie verde, cărbune”

„Trebuie să ai o viziune integrată în fiecare zonă privind resursele sale specifice energetice. Nu facem modă aici ca anul asta folosim eoliene și la anul să oprim cărbunii. Ar fi o mare eroare. Trebuie să avem dezvoltare inovativă pe fiecare din sursele respective și să nu oprim niciuna din aceste resurse, să avem o viziune integrată de utilizare a lor. Nu ne permitem să închidem centralele pe cărbune, trebuie să folosim tot ce avem: gaze, energie nucleară, energie verde, cărbune”, adaugă el.

Ionuț Purică este de părere că România dispune de al doilea cel mai bun sistem energetic din Europa. În aceste condiții, nu ar trebui să ne confruntăm cu nicio criză energetică. Aici intră însă în discuție felul în care autoritățile știu să profite de sistemul energetic și să găsească soluții pentru ca nici populația și nici industria să nu se confrunte cu crize sau cu prețuri nejustificate.

„Suntem, din punct de vedere energetic, la nivelul la care eram, hai să zicem, în 2019. Sistemul energetic este la nivelul de securitate energetica la care era și în 2019 și avem al doilea cel mai bun sistem de securitate energetică din Europa. Că avem și cărbune, și hidrocarburi, și nuclear și regenerabilă. În condițiile astea trebuie gândite niște prețuri la nivel de echilibru între a nu omorî companiile din piață de energie, dar nici a nu omorî rezidențialul și restul economiei”, susține profesorul

El consideră că într-o țară ca România prețurile ar trebui să fie la nivelul celor din 2019, adică mult mai reduse decât acum.

Sursa: https://adevarul.ro/