Continuăm radiografia comunelor periurbane care au fost luate cu asalt de timișorenii sătui de agitația orașului. Avantajele pot fi liniștea, spațiul deschis, apropierea de natură și lipsa traficului intens. Însă în aceste comune se construiește în ritm alert, așa că liniștea poate fi perturbată adesea de sunetul utilajelor, aerul curat poate fi înlocuit de praful șantierelor, iar pe măsură ce comuna se dezvoltă își face simțită prezența și traficul intens.
Așadar, ce e mai rentabil: traiul la sat sau la oraș? Această întrebare i-am adresat-o unui broker imobiliar din Timișoara. Daniel Crainic, fondatorul imobiliare.ro, a analizat situația și ne-a explicat că decizia de a lăsa orașul pentru o comună este uneori o necesitate, dar ne-a vorbit și despre avantaje și dezavantajele vieții în ambele cazuri — comună și oraș.
„Cred că depinde în primul rând de vârstă, pasiuni, interese — răspunsul nu este unul general valabil. În materie de imobiliare, ce mi se potrivește mie s-ar putea să nu ți se potrivească ție. Stilul de viață e cel care dă tonul. Avantajele locuirii în oraș sunt date de faptul că ai acces la tot confortul vieții urbane — mă refer aici la lucruri mici, dar care contribuie la creșterea calității vieții: o plimbare pe jos în centru, proximitatea față de parcuri, terase, restaurante, ușurința de a lua un Uber după o seară în oraș cu prietenii, magazinele de proximitate, apropiere față de activitățile extra pentru copii. Pe de altă parte, avantajul major al locuirii într-o zonă periurbană este spațiul util mai mare. Să luăm de exemplu o familie cu doi sau trei copii. Opțiunile pentru apartamentele cu patru camere sunt foarte puține și aproape exclusiv pe segmentul vechi. O variantă în acest caz este un duplex. Bineînțeles, sunt și zone în oraș mai puțin deservite de servicii, unde diferența nu este mare față de o zonă periurbană, așa cum sunt zonele periurbane foarte bine conectate”, au fost explicațiile specialistului în imobiliare.
Așadar, dacă imobiliar e mai avantajos să locuiești într-o zonă metropolitană, mai trebuie analizate și alte aspecte. În această săptămână vă prezentăm comuna Giroc, o localitate care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii zece ani și continuă să se extindă.
Girocul, comuna lipită de Timișoara
Prima menționare documentară a Girocului datează din 1371–1372, într-un înscris prin care Sigismund de Luxemburg al Ungariei donează moșia Gyureg lui Vladislau, fiul lui Stefan de Taar. De-a lungul Evului Mediu, Girocul continuă să fie sporadic menționat în diferite documente. Între 1453 și 1497 apare cu numele maghiar Szent György. Cert este că, la 1456, Chișoda apare menționată drept proprietate a lui Iancu de Hunedoara, motiv pentru care este posibil ca Girocul să fi avut același statut.
Mai târziu, conscripțiile lui Marsigli din 1690–1700 vorbesc despre Gyirog. După cucerirea Banatului de către austrieci, apare pe harta de la 1717 cu numele Juroc, având 60 de case, iar pe harta lui Mercy de la 1723, sub numele de Jurok.
Acum, comuna este lipită — la propriu — de Timișoara. Doar semnul de intrare în localitate te atenționează că nu mai ești în orașul de pe Bega. Partea nouă din comună este avantajoasă din acest punct de vedere pentru că, dacă locuiești aici, poți ajunge în Timișoara chiar și pe jos. De asemenea, pe toată lungimea comunei există o pistă de biciclete, pe două sensuri, până la limita administrativă cu metropola. Însă apar și primele probleme: trotuarul și pista, deși sunt noi, nu sunt întreținute corespunzător sau au fost realizate prost: sunt crăpate, denivelate, au gropi și sunt năpădite de buruieni.
O altă problemă pentru cei care locuiesc în „Noul Giroc” este lipsa asfaltului pe toate străzile și praful de la șantiere, pentru că se construiește continuu.
Am stat de vorbă cu o tânără care, la 35 de ani, a ales să se mute la Giroc. Andrada Dehelean a decis să aleagă comuna tocmai pentru proximitatea cu Timișoara. Însă recunoaște că are parte și de dezavantaje locuind în Giroc. Tânăra și-a cumpărat un apartament într-o vilă, pe o stradă cu asfalt, are apă potabilă, sistem de iluminat stradal și o mică grădină.
„Mi-a plăcut când am cumpărat apartamentul, că era foarte liniște. Și că lângă vilă nu sunt blocuri înalte. Eu m-am mutat toamna, dar vara au început problemele. Au început mai multe șantiere pe câmpul de la capătul străzii și în preajma vilei unde stau. Și cum asfaltul se termină imediat după casa mea, praful adus de camioane de pe șantiere este insuportabil. Și nu numai la mine este așa. Multe dintre străzile unde s-au ridicat vile nu sunt asfaltate și nici piatră nu au multe, așa că vara nu e așa plăcut să te plimbi pe jos”, a spus tânăra.
În ceea ce privește accesul spre Timișoara, vecinătatea este marele avantaj, spune Andrada.”Eu nu am mașină. Apropierea de Timișoara e ok din acest punct de vedere pentru că pot merge chiar și pe jos sau pot chema un Uber, fiindcă este ieftin. Există și autobuze care circulă foarte des și care respectă programul; mă lasă în oraș, chiar lângă locul de muncă. Însă, din păcate, autobuzele sunt mereu aglomerate”, a mai spus Andrada.
Economia înflorește la Giroc
Cu toate că străzile mai au nevoie de asfalt, iar trotuarele lipsesc în multe locuri și au nevoie de reparații, chiar dacă sistemul de canalizare nu există în noile cartiere… economia înflorește. La Primăria Giroc se încasează taxe și impozite de la sute de companii, unele foarte mari. Toate firmele care au sediul pe platforma industrială din Șag achită impozitele la Giroc, fiind pe teritoriul satului aparținător Chișoda. De asemenea, în noua zonă a Girocului au fost deschise două supermarketuri de renume, benzinării și magazine.
„Girocul joacă un rol important pentru economia Timișoarei, întrucât s-a constituit drept rezervă de forță de muncă, iar în ultimii ani a început să găzduiască agenți economici atrași de economia timișoreană, dar care s-au amplasat în zonele limitrofe. Dezvoltarea industriei timișorene, necesarul forței de muncă determină multe familii să se stabilească în Giroc, unde cumpără case sau locuiesc în chirie și de unde navetează în condiții bune în Timișoara, mai ales după ce, în anul 1963, se înființează traseul de autobuz pe ruta Timișoara–Giroc”, aflăm din documentarul Giroc. Monografie istorică, de Octavian Gruița.
Un mare atu pentru Giroc ar putea fi intenția autorităților de a construi aici o sală polivalentă cu 16.000 de locuri. Iar Consiliul Județean Timiș, care deține teren în comună, susține că obiectivul va fi realizat.
Consiliul Județean Timiș a aprobat recent o hotărâre prin care predă Companiei Naționale de Investiții terenul din Giroc unde ar urma să fie ridicată sala polivalentă de 16.000 de locuri. Aleșii județeni s-au reunit în ședință și au votat proiectul, care a trecut, deși consilierii PNL s-au abținut de la vot.
„Se aprobă demararea procedurilor de punere la dispoziție a terenului situat în comuna Giroc, Calea Timişoarei, nr. 55, identificat prin C.F. nr. 401165 Giroc, liber de construcţii, aflat în domeniul public al judeţului Timiș şi în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, către Compania Naţională de Investiţii, în vederea realizării investiției Construire Sală Polivalentă cu 16.000 de locuri, localitatea Giroc, județul Timiș, de către Compania Națională de Investiții — propunem predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții (C.N.I) S.A., a amplasamentului și asigurarea condițiilor în vederea executării acestui obiectiv de investiție”, se arată în hotărârea CJT.
Un astfel de obiectiv va pune Girocul pe harta marilor competiții sportive sau a festivalurilor de muzică. Asta se traduce în bani la buget și în investiții în infrastructură. Din păcate, proiectul nu a fost încă avizat definitiv de Compania Națională de Investiții.
În ceea ce privește fondurile europene, primarul Ionel Toma, care ocupă funcția de 23 de ani, spune că, în ultimii zece ani, primăria a atras aproape 20 de milioane de euro fonduri europene pentru canalizare, modernizarea grădinițelor și piste de biciclete, iar pe noul exercițiu financiar vrea să atragă 13 milioane de euro, din care vrea să ridice un campus școlar, să facă o cantină socială și un centru de zi pentru vârstnici. În satul aparținător Chișoda va fi ridicată o școală cu încălzire în pardoseală, cu 1,3 milioane de euro, tot bani de la UE.