Afilon Laţcu, magicianul coregraf al Banatului, cum îi spun cei care l-au cunoscut, ar fi împlinit anul acesta 76 de ani. Afilon s-a născut pe 23 martie 1941 la Glimboca, în judeţul Caraş-Severin, în Banatul de Munte. La începutul carierei, Afilon a fost dansator şi instructor la Ansamblul Profesionist „Doina Banatului” din Caransebeş, iar după desfiinţarea trupei de dansuri a venit la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa şi a înfiinţat, în anul 1973, ansamblul „Reşiţeana”.
Aici a creat o adevărată „academie de folclor” formând generaţii de dansatori, instrumentişti şi mai ales solişti vocali: Nicoleta Voica, Traian Jurchela, Traian Barbu, Andreea Voica, Zoe Zaica Fuicu, Pavel Jurcă, Florica Roşu, Irina Dorobanţu, Floarea Duicu, Avram Busuioc etc. Celebrităţi precum Iosif Ciocloda, Mariana Drăghicescu şi Sandu Florea (dirijor) au dat clasă şi valoare ansamblului.
Coregrafiile lui Afilon, cu desene complicate, au ridicat săli în picioare. La ansamblul „Reșițeana” s-au pus în scenă suite de dansuri din Banat (Valea Bistrei, Oraviţa, Banatul de Munte), Muntenia, Sibiu, Moldova, Bihor, Oaş şi Serbia. Afilon a fost un erudit. El a cules şi a cercetat pe teren jocurile tradiţionale de la munte, pe care le-a transpus cu însemne coregrafice în cele două cărţi ale sale „Folclor coregrafic din văile Timişului şi Bistrei” şi respectiv „Folclor coregrafic din Valea Caraşului şi Almăj”.
Afilon a fost scenarist şi regizor de spectacole de propagandă, pe stadion, cu sute de artişti amatori, spectacole folclorice tematice (Din străbuni românul cântă, Doina leagăn bănăţean etc,) sau dansuri cu temă (Vatra a chemat Unirea) care impuneau elemente de balet. Pentru asta s-a specialzat doi ani la Opera din Timişoara cu maeştrii Nelu Gârbă şi Francisc Valkay.
Din anul 1976, timp de 10 ani, a susţinut cursuri de dans cu olandezii, la Reşiţa şi în Olanda, precum şi cursuri cu românii din satele Banatului Iugoslav, în special la Ovcea.
În condiţiile autofinanţării Casei de Cultură în regimul trecut, a organizat mega-spectacole cu săli arhipline în Banat şi în ţară, cu super staruri: Vladeta Kandic, Bata Kanda, Şaban Bajramovic, Gordana Stojcevic, Florin Piersic, Amza Pellea, Ana Pacatiuș, Achim Nica, Sofia Vicoveanca etc . Şi nu în ultimul rând, Afilon a creat şi cântece populare, pe care le-a dăruit soliştilor de lângă el. De mare succes s-a bucurat, pe plan naţional, doina sa de suflet „Omul bun şi pomul copt”, doina care a fost ca o premoniţie…
Din păcate, Afilon Lațcu s-a stins mult prea tânăr, pe 8 martie 1988, la aproape 47 de ani, lăsându-ne pe mulţi debusolaţi şi fără direcţie în viaţă şi folclor. Drept compensație, ne rămâne „opera” şi amintirea genialităţii sale …
Simion Țeicu
Da, pacat. A avut probleme cu operatia aia recidivata de la burta/stomac. Statea cu corset tot timpul ca sa ii tina burta, ca nu mai avea folia aia biologica sub piele. Si conform lui, i s-a degenerat in cancer, care a si fost cauza mortii lui ulterior.
Din pacate atunci nu exista internet si nu puteam culege informatii (azi usor de gasit) pentru vindecarea cancerului.
Eu am fost coleg cu el la casa de cultura. Era administrator (Costel), cand era si Marchis metodista, si Liubita, si secretara T(z)ugui etc. Afilon zicea ca a incercat si cu ceva ceaiuri din Olanda, dar azi (cand sunt expert diolomat in alimentatie) nu inteleg ce ceaiuri ar fi putut gasi. Probabil cele de redus acidul la stomac, sau de salvie, antibacterian ai antigripal (impreuna cu cel de soc, si ala bun la grip. Caci ceai „anticancer” (chiar si cu boabe uscate de Acai sau Maqui in el) nu exista. Fructele mentionate mai sus ajuta numai in cantitati mari (si nai mult preventiv decat represiv), si numai in combinatie cu ceva de bazificat corpul, deci de combatut acidul din corp, sa nu se poata extinde cancerul. De vindecat, cancerul se vindeca prin multe metode, cea mai comuna fiind amigdalina din salmburi de mere si caise.
In fine.., eu sunt plecat in Olanda din 1988. Ca m-or acuzat ca „am sabotat” o conferinta nationala comunista tinuta acolo in 1987 sau 1986, nu mai tin minte anul.