Timişoara s-a confruntat, duminica trecută, cu o furtună neobişnuită. Vijelia de doar 15 minute a reuşit să provoace pagube însemnate, dar a şi curmat mai multe vieţi. Meteorologii au încercat să explice fenomenul, autorităţile locale şi centrale fac promisiuni că vor ajuta omenii care au nevoie şi că vor implementa un sistem de alarmare a populaţiei prin SMS, mai ales în condiţiile în care nicio sirenă din oraş nu a sunat, deşi acestea sunt pornite la fiecare simulare de catastrofă.
Potrivit meteorologilor, dinspre sud-vest, din Serbia, a venit un front de aer foarte rece, care s-a ciocnit violent cu frontul extrem de cald din Timişoara. Astfel, intensitatea furtunii a fost una extremă şi imposibil de prevăzut, spun specialiştii.
Indiferent de explicaţii, imporant este că 5 oameni din judeţul Timiş au fost ucişi de furtună; unii au fost loviţi de bucăţi desprinse din clădiri sau acoperişuri, peste alţii au căzut copaci, iar un şofer a fost strivit în propria-i maşină de poarta de intrare în oraş de pe Calea Lugojului.
Bilanţul cutremurător al furtunii
Potrivit informărilor ISU Banat, 566 de persoane au cerut ajutor la 112, duminică, între ora 15:30 şi 21:00. Peste 150 de oameni au avut nevoie de sprijin pentru a ieși din mașini sau trenuri.
Aproape 100 de acoperișuri au fost luate de vânt și 176 de copaci au fost doborâți. Furtuna a distrus și mai multe instituții publice. Un număr de 22 de școli au fost avariate. În total, peste 600 de salvatori au acționat aproape toată noaptea de duminică spre luni pentru a înlătura efectele nimicitoare ale furtunii violente ce s-a abătut peste județul Timiș. Din păcate, munca lor a continuat şi această săptămână, ţinând cont de numărul mare de cazuri în care au fost nevoiţi să intervină.
Iar bilanţul cel mai negru este moartea celor 5 persoane, două în Timişoara şi 3 în Buziaş. Să nu mai vorbim despre decesul altor 3 persoane în alte judeţe din vestul şi nordul ţării. Astfel, numărul morţilor este similar cu cel al celor decedaţi în urma trecerii uraganului Irma peste statul Florida.
O mare problemă a fost că locuitorii oraşului de pe Bega nu au ştiut niciun moment ce se întâmplă. Însă, imediat după trecerea vijeliei, autorităţile locale au ţinut să transmită un mesaj către timişoreni.
„Stimați timișoreni,
Ieri, (n.r. 17.09.2017), am avut o zi cumplită în orașul nostru. S-au produs pagube materiale imense. În câteva minute, o mulțime de arbori au fost smulși din rădăcini sau retezați de la nivelul solului, de la alți o mulțime au fost dislocate ramurile, nenumărate acoperișuri de blocuri, case și alte clădiri au fost luate de vânt, unele chiar în integralitatea lor, panouri publicitare au fost distruse, stâlpi, semafoare, etc. O mulțime de străzi au ajuns blocate, iar pentru o vreme, am fost fără curent și chiar fără apă.
Am dat dispoziții imediat să se intervină de către toate forțele Primăriei: Societatea de Drumuri Municipale, Societatea Horticultura, Aquatim, Colterm, Retim, Ratt, Poliția Locală, Grupul Salvo, Direcția Edilitară, Direcția de Mediu. Desigur, toate aceste structuri au acționat alături de ISU, care are rolul de coordonare generală în astfel de circumstanțe, alături de Poliția Națională, Jandarmerie, Enel, Salvare și, desigur, de Prefectură. Și eu consider că toată lumea și-a făcut datoria! Acum, greul a trecut. Pagubele materiale sunt imense, dar le vom depăși. Cu eforturi proprii, dar, sper eu și cer, și cu ajutorul Guvernului României. Din păcate, însă, au fost și două pierderi de vieți omenești. Iar acestea nu pot fi date de nimeni înapoi! Îmi exprim întreaga compasiune pentru familiile îndurerate! Este cumplit ce li s-a întâmplat! Numai Dumnezeu le poate alina suferința!
Vom continua intervențiile remediative. Și va trebui să pornim o campanie de imunizare a orașului nostru și a noastră, ca locuitori ai lui, dacă nu putem una totală, atunci măcar una mai bună ca cea cu care am fost prinși ieri! Iar un prim lucru concret care trebuie făcut, nu de către noi, administrația publică locală, ci de către Guvern, este realizarea unui sistem de alertare a cetățenilor prin sms, prin care să se anunțe cât se poate de prompt și de precis ce urmează să se întâmple, unde, când și ce trebuie să facă ei pentru a se proteja”, a declarat primarul Timişoarei, Nicoale Robu.
Unităţile de învățământ, vulnerabile la furtună
Furtuna a reuşit şi să bage unii elevi în vacanţă forţată. Pentru că imobilele unde fac ore copiii timişorenilor sunt vechi, acestea au cedat în faţa furtunii. Nu s-au ţinut cursuri timp de mai multe zile în cel puţin 13 şcoli, licee şi grădiniţe.
Cel puţin 22 de unităţi de învăţământ din Timişoara au fost afectate de furtuna de duminică. Cele mai mari pagube au fost la acoperişuri şi la pereţii exteriori, dar şi instalaţiile sanitare au avut de suferit.
Primăria a calculat doar un bilanţ provizoriu dar, potrivit acestuia, până acum este nevoie de cel puţin 20 de milioane de lei pentru reparaţii.
În aceste condiţii, cursurile au fost suspendate în 13 unităţi de învăţământ. În Timișoara nu s-au ţinut ore la Liceul de Arte Plastice, Colegiul Economic, Liceul Tehnic Henri Coandă, Colegiul Tehnic de Vest, Liceul Dositei Obradovici şi Liceul Vlad Țepeș. Mai sunt şi alte 7 unităţi şcolare în mediul rural, în Timiş, unde elevii au avut parte de vacanţă. E vorba de cele din comunele Bethausen, Giera, Liebling, Iohanisfeld, Peciu Nou, Remetea Mare şi Șag.
Potrivit Inspectoratului Şcolar Timiş, în judeţ au rămas 21 de şcoli şi grădiniţe fără apă potabilă şi alte 15 fără electricitate.
Dezastru pe autostradă şi pe drumurile naţionale
Furtuna violentă care a lovit vestul ţării a creat daune majore şi pentru Compania Naţională de Drumuri. Şoselele din regiunea de vest au fost acoperite de copaci şi de alte resturi luate pe sus de vânt. În total, sute de stâlpi au fost doborâți, iar indicatoarele rutiere distruse.
„Pe drumurile naționale au fost distruși, în total, circa 730 de stâlpi și table indicatoare, iar pe autostrada A1 au fost deteriorate circa 3.700 de panouri antiorbire și aproximativ 380 de stâlpi de indicator, stâlpi de iluminat, indicatoare de restricții și indicatoare de informare”, transmite DRDP Timişoara.
Pagubele se ridică la 1,4 milioane de lei.
Situaţia în regiune:
-SDN Timișoara – circa 240 de stâlpi indicatori distruși și 90 de table indicatoare deteriorate;
-SDN Arad – peste 100 de stâlpi și peste 90 de table;
-SDN Caransebeș – 60 de stâlpi și peste 100 de table;
-SDN Deva – 20 de stâlpi și 16 table;
-SDN Orșova – nu s-au înregistrat pagube.
În total, pe raza SDN Timișoara au fost doborâți 60 de arbori, pe raza SDN Deva și SDN Arad, câte 35 de arbori/SDN, iar pe raza SDN Caransebeș au fost doborâți de vijelie 15 copaci.
Poarta ucigaşă care a strivit un şofer
De departe cea mai gravă situaţie apărută în timpul furtunii de duminică a fost prăbuşirea porţii de intrare în oraş de pe Calea Lugojului peste maşina unui şofer, curmând viaţa acestuia.
Stâlpii de beton armat au cedat pur şi simplu în faţa vântului şi s-au rupt. Un tânăr de 24 de ani a avut ghinionul de a trece chiar atunci prin poartă şi şi-a găsit sfârşitul.
Cazul grav a fost preluat de poliţişti şi a fost deschis şi un dosar penal pentru ucidere din culpă, in rem. Au apărut însă o mulţime de păreri controversate legate de legitimitatea modului în care s-au făcut lucrările de reabilitare.
Poarta veche, care avea un cadran din grilaj în partea de sus, unde sunt amplasate literele, a fost îmbrăcată cu plăci, fără a mai permite vântului să treacă prin ea. Unii specialişti spun că aceasta este cauza pentru care s-a prăbuşit.
„Fosta poartă de intrare/ieșire în/din oraș (Timișoara – Lugoj), ridicată în perioada comunistă, cu siguranță a beneficiat de câteva calcule în plus (rezistența materialelor, încărcările la vânt ș.a.), până să fie amplasată și mai apoi inaugurată, ca o mare realizare a vremurilor în care trăim.
Se pot observa diferențe semnificative între cele două soluții, tehnice. Poarta inițială avea pe grinda cu zăbrele orizontală literele dispuse în casete, cu un spațiu considerabil între ele, fapt ce permitea trecerea curenților de aer, și astfel, în situația unui vânt puternic (ca cel de ieri) grinda orizontală nu era împinsă (cu aceeași forță).
La reabilitarea din 2015 (în plină epocă a dezvoltării în forță), toată grinda a fost îmbrăcată uniform (pe principiul gardului vopsit), fapt ce a condus la creșterea suprafeței expuse la vânt. La o astfel de intervenție, când se modifică elementele structurale ale porții, se încep expertizările la nivelul fundațiilor și a elementelor verticale și orizontale, determinându-se astfel modul de comportare la vânt (în cazul nostru) [din discuţiile avute cu un ing. structurist] și doar după, finisajul elegant (discutabil și el). Aici nici nu s-a pus problema în acești termeni. Ce a făcut Primăria? A făcut ‘frumos’. Frumos, elegant și ilegal. Dar a tăiat panglica. A bifat încă o realizare măreață. A omorât un tânăr, din culpă. Din goana nebună după bani. Și nu este un caz singular… orașul e plin de astfel de exemple”, a scris Andrei Condoroş, arhitect peisagist, pe pagina lui de Facebook.
Unele surse din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii susţin că pentru lucrări s-a eliberat o autorizaţie în regim de urgenţă în 2014. Astfel, potrivit legii, lucrările atât de necesare nu mai aveau nevoie de proiect sau alte avize. Trebuia depus însă un proiect la finalizarea reabilitării. Acuzaţiile spun că totul s-a făcut fără studii de specialitate şi ilegal.
Autorităţile se apară.
„CU PRIVIRE LA POARTA DE INTRARE ÎN ORAȘ DINSPRE LUGOJ
1. Acea poartă a fost construită în timpul comunismului, în anii 1980, deodată cu cea similară de pe Calea Aradului.
2. Ea trebuia să fie una foarte solidă, pentru că ea a fost gândită să fie suport pentru o cortină care să blocheze traficul auto în situații excepționale, în contextul în care în acea perioadă un grup de cetățeni a furat arme și autoritățile vremii au avut mari dificultăți în a-i prinde (am înțeles că până la urmă respectivii ar fi fost toți împușcați).
3. În 2014-2015 s-a realizat modernizarea porții, mai bine zis estetizarea ei, prin intervenții autorizate, conforme -cel puțin la nivelul caietului de sarcini- cu solicitările expertului care a efectuat expertiza prealabilă comandată de Primărie, intervenții constând în -citat din caietul de sarcini-:
„-desprindere litere volumetrice existente
-desfacere ornamente existente
-curățire rugină
-grunduire și vopsire confecții metalice
-reparații tencuieli la stâlpi
-placare fețe văzute cu plăci fibrociment
-refacere instalație electrică și priză de pământ
-montare litere volumetrice, semnale luminoase
-lucrări de organizare șantier
-transport moloz”.
4. Lucrarea a fost realizată de firma Stareto, selectată conform legii.
5. Recepția lucrării s-a făcut de către comisia de recepție instituită special în acest scop, conform legii.
6. Nimeni nu a sesizat vreo problemă structurală, nici la expertiză, nici la proiectarea intervențiilor vizând estetizarea, nici la execuție, nici la recepție.
7. Având în vedere pierderea unei vieți omenești, Procuratura a declanșat, cum e firesc, o anchetă. Suntem convinși că, în cadrul anchetei, se vor clarifica toate aspectele de clarificat în astfel de situații.
8. Ne exprimăm, și cu această ocazie, regretul profund că un tânăr și-a pierdut viața în urma prăbușirii porții și întreaga compasiune pentru familia îndurerată, rudele și prietenii săi”, a scris primarul Robu pe reţeaua de socializare.
Acum, verdictul îl vor da procurorii şi magistraţii după ce poliţiştii finalizează ancheta. Rămâne de văzut cine va plăti pentru moartea unui tânăr care avea tot viitorul în faţă.
[…] Furtuna devastatoare de la Timişoara – pagube, promisiuni şi vieţi pierdute […]