Ioan Holender, director al Operei din Viena vreme de 19 ani, a trimis o scrisoare publicului românesc, prin intermediul Libertății. În articolul pe care-l publicăm la rubrica de opinii a ziarului, artistul condamnă decizia Austriei de a bloca aderarea României la spațiul Schengen și îi cere cancelarului austriac Karl Nehammer să rectifice decizia cu prima ocazie. Amintind că este „cetățean austriac, distins cu cele mai înalte decorații, respectat și foarte cunoscut în cadrul acestei societăți”, Holender îi transmite cancelarului Nehammer că l-a făcut să se simtă „jenat, ba chiar rușinat de hotărârea acestui Guvern, care acționează în politică externă în interes propriu și limitat, doar în folosul partidului”.

Publicăm mai jos mesajul integral transmis de Ioan Holender. Sublinierile aparțin redacției.

„Fiind cunoscut în Austria ca cel mai longeviv director din întreaga istorie a Operei de Stat din Viena – fondată în anul 1869, și decorat cu “Crucea de Onoare” pentru Artă și Științe – în cel mai înalt Grad, și de asemenea, fiindu-mi acordată distincția “Steaua României”, în Grad de Mare Ofițer (2001), am considerat că am dreptul și, în egală măsură, datoria morală să adresez Cancelarului Austriei – Karl Nehammer, o scrisoare deschisă. I-am cerut în mod imperios să reconsidere hotărârea Austriei luată împotriva României, neexistând un motiv real valabil care să o justifice.

În această scrisoare am specificat și faptul că România a fost evaluată cu doar șapte luni în urmă – în mai 2022, de o comisie internațională din care făcea parte și Austria. În urmă acestei evaluări, s-a constatat că România îndeplinea cu succes toate condițiile de aderare la Spațiul Schengen, inclusiv cele referitoare la controlul frontierelor sale. Guvernul Austriei, condus de Partidul ÖVP (Partidul Popular Austriac), este astăzi, repet, singurul din UE care se opune aderării României la Spațiul Schengen. Partidul aflat la guvernare în Austria speră să recâștige astfel simpatia alegătorilor săi (alegerile apropiindu-se cu pași repezi), arătându-se împotriva imigranților, al căror număr, într-adevăr, crește în mod accelerat.

Că nedoritii refugiați ajung în Austria prin Grecia, Serbia și Ungaria, și doar minimal prin România (2,5%), este o realitate obiectivă, bine cunoscută tuturor autorităților implicate.

Însă, politica internă a Austriei și lupta dintre partidul aflat la cârmuire – ÖVP și opoziția – tot mai puternică, decid cu nerușinare în defavoarea României, tratând-o ca pe o țară balcanică, de la răsărit – întocmai ca pe vremea împărăției habsburgice.

Fiind de peste cincizeci de ani cetățean austriac, distins cu cele mai înalte decorații, respectat și foarte cunoscut în cadrul acestei societăți, mă simt jenat, ba chiar rușinat de hotărârea acestui Guvern, care acționează în politică externă în interes propriu și limitat, doar în folosul partidului.

Rămân cu speranța că actuala decizie va fi rectificată în curând, la următoarea întrunire, și că României i se va face dreptate prin anularea prezentei rezoluții Schengen, și că astfel iubita noastră Austrie cu Viena cu tot, va rămâne cu “curul în baltă”, cum se spune în Banatul meu iubit!”

Cine este Ioan Holender

Ioan Holender s-a născut în 1935 la Timișoara, într-o familie de evrei.

După venirea comuniștilor la putere, fabrica de marmeladă a familiei a fost naționalizată, iar tânărul Holender a fost trimis să muncească ca muncitor necalificat la întreprinderea de Transport Timișoara, potrivit descrierii de pe Wikipedia.

Admis la Politehnica din Timișoara în 1953, a fost exmatriculat trei ani mai târziu după ce a susținut un discurs în timpul revoltei studenților din oraș provocată de Revoluția maghiară din 1956.

A plecat în 1959 la Viena și s-a înscris la Conservatorul de Stat, apoi a început să cânte ca bariton. În 1966 a devenit agent de impresariat artistic, o astfel de agenție ajungând să-i poarte numele

După ce în 1988 a devenit secretarul general al Operei din Viena și al Operei pentru Popor, în 1991 a fost numit manager general al celor două instituții.

Mandatul său la conducerea Operei vieneze – cel mai lung din istoria instituției – a durat 19 ani, până în 2010.

A fost președinte și director artistic la mai multe ediții ale Festivalului Enescu.

Sursa: https://www.libertatea.ro