După declarațiile actualului primar al Timișoarei, făcute în această dimineață, pe marginea subiectului deszăpezirii aproape inexistente din oraș, și în care aruncă vina pe fostul edil al urbei – Gheorghe Ciuhandu, – acesta din urmă vine cu un punct de vedere.
Robu dă vina pe administrația Ciuhandu pentru modul în care se face deszăpezirea în Timișoara
Redăm, integral, declarațiile făcute de Gheorghe Ciudandu:
~ PUNCT DE VEDERE cu privire la declarațiile lui Nicolae Robu
Având în vedere ultimele declarații ale lui Nicolae Robu, conform cărora:
- „realizările” sale în cei cinci ani şi jumătate, de când este primar, nu se compară cu ce s-a făcut în 50 de ani înainte de a ajunge dumnealui în funcție;
- în cele patru mandate ale mele ca primar, între 1996 şi 2012, nu s-ar fi realizat nimic pe partea de infrastructură şi de modernizare a oraşului;
- rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”;
- din cauza acestei „stagnări infrastructurale”, mentalitatea timișorenilor ar fi fost „pervertită”, în sensul că se văicăresc, sunt resemnați, sunt neputincioși, se plâng că nu se poate face metrou, că nu se pot aduce formații mari în Timișoara (Metallica, Guns ‘n Roses, AC/DC) etc.,
mă văd nevoit să fac următoarele precizări:
- „Greaua moștenire” pe care i-am lăsat-o lui Nicolae Robu în 2012, când am decis să nu mai candidez, a constat în 37 de proiecte cu finanțare europeană, între care: reabilitarea centrului istoric, pasajul Michelangelo, reabilitarea malurilor canalului Bega, extindere rețele troleibuz Dumbrăvița și Ghiroda, reabilitarea/modernizarea/echiparea maternității de pe str. Odobescu, reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea liceelor C.D. Loga, Nikolaus Lenau și Calderon, și multe altele. Valoarea totală a proiectelor primite pe tavă de Nicolae Robu de la administrația Ciuhandu a fost de peste 170.000.000 euro. Dl. Robu, în loc să spună „mulțumesc” (sau cel puțin să aibă bunul simț să tacă dacă nu e capabil să recunoască și meritele altora), nu numai că nu a fost în stare să le pună pe toate în aplicare, dar și le-a asumat cu nerușinare pe cele realizate, a tăiat panglici susținând că datorită lui s-au întâmplat toate, că el este cel care modernizează Timișoara „în forță” și alte asemenea minciuni. Un alt aspect de luat în seamă este calitatea proastă a lucrărilor de reabilitare a centrului istoric și a malurilor Begăi sau depășirea termenelor, de care se face responsabilă tocmai administrația lui Nicolae Robu, care a selectat firmele de execuție.
- În perioada 1996-2012, cât am fost primar al Timișoarei, s-au realizat investiții majore în modernizarea și infrastructura orașului nostru, în mare parte cu finanțări europene, dar s-au elaborat și strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung, Planul Urbanistic General, demarându-se inclusiv campania pentru Capitala Culturală 2021 și punându-se bazele asociației, al cărui inițiator și membru fondator sunt. În 1996, când am preluat primul mandat de primar, Timișoara avea un șomaj de 12% și un buget de 8 milioane RON (în moneda de azi), iar în 2012, când am încheiat ultimul mandat, șomajul era de 1%, iar bugetul orașului de 1 miliard RON. Toate acestea datorită atragerii de investitori privați în perioada 2000-2012, care depășeau 1 miliard de euro investiții directe, Timișoara fiind declarată pol regional de creștere și considerată de Uniunea Europeană a doua regiune metropolitană de dezvoltare a României, după București. O listă a principalelor realizări din mandatele mele de primar, precum și o sinteză a acestora, se găsesc anexate prezentei. Problema pe care Nicolae Robu o are este că cele două pasaje cu care se laudă că le-a lărgit – Jiul și Popa Șapcă, respectiv asfaltările pe care le-a făcut prin oraș, sunt finanțate exclusiv de la bugetul local, deci fără a atrage un euro finanțare europeană, ceea ce arată despre actualul primar că este un prost administrator, care știe doar să cheltuie banii adunați de la timișoreni, fără să profite de contextul european și de finanțările care se pot obține din exterior. Mai mult decât atât, Planul Urbanistic General, care trebuia reînnoit, procedură demarată în 2010 de administrația Ciuhandu, nu a fost finalizat nici până astăzi de administrația Robu, în cei 5 ani jumate de când conduce orașul. Proiectul „zero deșeuri”, care prevedea realizarea unui incinerator ultramodern care ar fi produs energie pentru CET, arzând deșeurile menajere, demarat de administrația Ciuhandu în 2011, a fost îngropat de administrația Robu. Împrumutul de 3 milioane de euro de la KFW pentru reabilitarea clădirilor istorice, a fost și acesta pierdut de administrația Robu. Ca să nu discut de promisiunile pe care Nicolae Robu le-a făcut în campania electorală din 2012 și pe care nu le-a onorat nici până acum: reabilitarea a 200 de blocuri anual, centura și inelele orașului, racordul la autostradă, 5 parcări de mari dimensiuni, stadion ultramodern, sală polivalentă cu 15.000 de locuri, 4 bazine semiolimpice și 1 bazin olimpic, un mare spital etc. şi nici de modul în care a cheltuit milioane de euro din banul public pentru o echipă de fotbal fără rezultate și fără spectatori, pentru vaporașe și microbuze care nu pot circula, pentru reșaparea unor tramvaie care acum se rup în două etc. Din păcate capacitatea managerială a lui Nicolae Robu se vede și acum, când nu a fost in stare să organizeze deszăpezirea orașului, după doua zile de ninsori.
- În ce privește infrastructura de apă-canal, la nivelul anului 2012, când am plecat din primărie, 99% dintre timișoreni beneficiau de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat și 97% de canalizare, serviciile fiind furnizate de Aquatim. Noua stație de epurare a fost construită în 2011 cu o investiție din fonduri de preaderare ISPA ale Uniunii Europene, valoarea totală a investiției fiind de peste 30 de milioane de euro, iar staţia realizată fiind şi astăzi cea mai modernă din țară. Finanțarea pentru finalizarea completă a sistemului de alimentare cu apă și canalizare a fost obținută tot de administrația Ciuhandu, în 2011, pe fonduri europene de 28 milioane de euro. Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare al Municipiului Timișoara, în vederea conformării la normele de protecție a mediului și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură, a fost contractată în anul 2010, cu finanțare europeană de peste 70 milioane de euro și a fost demarată în anul 2011, de către administrația Ciuhandu, 2/3 din rețeaua de distribuție fiind reabilitată la nivelul anului 2012. Dacă Nicolae Robu se plânge acum de faptul că rețelele de apă, canalizare și termoficare ar fi „la pământ”, atunci înseamnă că nu a fost capabil să gestioneze programele respective, moștenite de la administrația Ciuhandu, și ar trebui să dea socoteală pentru această situație în care a adus orașul. Fac un apel la directorul Aquatim – dl. Ilie Vlaicu și la fostul director Colterm – dl. Pampu să ia atitudine față de afirmațiile lui Nicolae Robu, atât pentru a-și apăra propriul prestigiu, dar și buna colaborare pe care am avut-o cu dânșii, din postura de primar.
- Din păcate pentru Timișoara, „mentalitatea pervertită” o are Nicolae Robu, care visează la metrou, palmieri, fântâni muzicale, AC/DC și Metallica, în loc să se gândească cum să finalizeze Planul Urbanistic General, cum să atragă fonduri externe, cum să scrie proiecte, cum să rezolve probleme concrete, cum să pregătească Timișoara pentru 2021, ca să nu ne facă de rușine. Preocuparea principală a lui Nicolae Robu se reduce exclusiv la propria imagine, promovându-se pe facebook în mod narcisist, megalomanic și făcând de multe ori prin aceasta subiectul unor știri mondene, ce dăunează de fapt imaginii orașului pe care îl reprezintă și lipsesc de substanță administrația locală. În încheiere îl invit pe Nicolae Robu să își imagineze ce realizări ar fi avut administrația condusă de dumnealui în cei 5 ani și jumătate, de când este primar, dacă în anul 2012 nu ar fi moștenit niciunul din cele 37 de proiecte cu finanțare europeană de la administrația Ciuhandu, și îi adresez o singură întrebare:
Câte proiecte de modernizare / dezvoltare cu finanțare europeană a pornit administrația Robu de la 0, începând din 2012 și până în prezent, pe ce domenii, de ce valoare și în ce stadiu se află derularea acestora ? ~
Gheorghe Ciuhandu
Timișoara, 2 martie 2018