Forum studențesc puțin înainte și puțin după ’89

Șerban Foarță: ,,Eu scriu un text pentru revista Forum…” (28 iunie 1999, a.m.)

În toamna acestui an, Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, așezământ emblematic al urbei noastre, va aniversa 60 de ani de la înființare. La anul, în 2018, sub egida instituției, își va rotunji aceeași venerabilă vârstă Cenaclul ,,Pavel Dan”, un reper de istorie literară, prin măcar unele, nu puține totuși, nume de scriitori care, in illo tempore, fie au ,,ucenicit”,  fie au avut calitatea de dascăli, de mentori, în acest/în acel spațiu spiritual al unor fecunde și, da, memorabile, fericite  întâlniri  ‒ deseori tumultuoase confruntări de idei, de opinii ‒ sub zodia tinereții, a aspirațiilor și a emulației creatoare. Așa încât cu totul inexplicabilă și impardonabilă mi se pare a fi omisiunea numelui acestui cenaclu, care viază și astăzi la cote relevante în plan național, din articolul consacrat cenaclurilor literare (românești) în marele Dicționar General al Literaturii Române, ediția a II-a ,,revizuită, adăugită, și adusă la zi” …, volumul II, litera C.

Că acest cenaclu a fost o ,,oază de normalitate”, (ca să-l citez pe regretatul poet Andrei Bodiu, paveldanist de seamă, și el, în anii facutății), în aberantul deceniu ceaușist nouă al secolului XX, că, în aceeași ani, ’80, s-au ,,perindat”,  pe la ,,Pavel Dan”, mai toți junii scriitori de la Cenaclul de Luni și de la Cenaclul  Universitas din metropolă, că au onorat acest spațiu pentru minte, inimă și literatură cu prezența lor ‒ evocați, aici și acum, într-o înșiruire aleatorie  ‒  scriitori precum Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Lucian Raicu, Constanța Buzea, Sorin Titel, Anghel Dumbrăveanu, Marin Mincu, Romulus Rusan, (din păcate, toți aceștia deja plecați dintre noi), profesorul psihiatru Eduard Pamfil, Livus Ciocârlie, Mircea Martin, Eugen Simion, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Șerban Foarță (cei doi, din urmă, fiind, în studenție, chiar membri ai cenaclului), Ana Blandiana, Ștefania Plopeanu ori distinsa și regretata d-nă Ioana Em. Petrescu (iar lista numelor ar putea continua) spune ceva. Și nu tocmai puțin. Sigur, ar spune ceva, referindu-ne la o etapă literară mai apropiată,  și faptul că Marin Mincu, critic redutabil, recunoscut prin spiritul său polemic, poate cel mai fervent promotor al generației 2000, în anul de grație 2003, într-un articol (reluat în voum), Respirația Cenaclului,,Pavel Dan”, scria fără reticențe: ,,Poeții tineri de la Timișoara (Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă, Cătălina George, Adriana Tudor Gâtan,  n. m., E. B.) se integrează și ei în «respirația înnoitoare»  a întregii generații douămiiste. (….) Salutăm cu bucurie contribuția tinerilor din   Cenaclul Pavel Dan la competiția poetică neîntreruptă.” Dar memoria culturală a unui topos, fie el și cenaclu literar studențesc,  bunăoară Cenaclul ,,Pavel Dan”, trebuie mereu cultivată, prezervată. Chiar și de/într-un Dicționar General al Literaturii Române…. Altfel, am  putea rămâne cu întrebarea dacă această omisiune nu se datorează fie unei documentări lacunare, fie – mai grav ‒ unui reflex întârziat al unor mai vechi prejudecăți centraliste, preluate, pare-se, din păcate, și de unii cercetători tineri, indiscutabil talentați, de altfel.

În cele ce urmează mă voi opri, însă, la Forum-ul studențesc, încercând să punctez, din ,,goana condeiului”, momente, aspecte și nume, implicate, de referință ale revistei care, prin rolul ei, acela de spațiu al exprimării  paradoxal libere, cel mai adesea, într-o perioadă de neagră opresiune culturală, a scris o pagină de profesionalism, de curaj tineresc, de demnitate intelectuală și, nu mai puțin, de …diplomație managerială în istoria presei timișorene și nu numai.

Revista Forum studențesc (editată la nivelul Centrului Universitar Timișoara) a apărut în anul 1973, ca urmare a unificării, prin decizia C.U.A.S.C., a celor 4 reviste studențești timișorene ‒ a Universității de Medicină (Scalpelu’), a Institutului Politehnic (Micron), a Institutului Agronomic (Agraria) și a Universității din Timișoara (Forum) – ce funcționau încă din anul 1968. Până în 1989, pe lângă tematica specifică, privind viața studențească, ce i-a adus numeroase premii la concursurile naționale, revista Forum studențesc s-a remarcat, constant, prin paginile de cultură/literatură și, în mod deosebit, prin consistența valorică și tematică a Suplimentelor sale literare (unele realizate de Facultatea de Filologie, suplimentul de proză scurtă, cele dedicate/datorate Cenaclului ,,Pavel Dan” etc.).

În acest context, trebuie semnalate câteva din preocupările constante, de-a lungul anilor, ale colectivelor  redacționale. Una dintre ele a fost, indubitabil, prezentarea, într-un spirit novator,  pe un spațiu larg, a unei bogate tematici literar-culturale, care aduna, laolaltă, semnăturile tinerilor autori paveldaniști (studenți, elevi, dar și muncitori), ale unor autori congeneri, deja faimoși, membri (cel mai adesea) ai reputatelor cenacluri studențești ‒ Cenaclul de Luni, Cenaclul Universitas, Echinox, Cenaclul de proză Junimea ‒  precum și cele ale unor scriitori consacrați, de marcă, din toate zonele culturale ale țării, ba chiar și din diaspora: Emil Cioran, Mircea Eliade.

De asemenea, o preocupare constantă era acordată literaturii și creației în alte limbi, un spațiu important fiind consacrat traducerilor (din literatura americană și, în genere, din cea occidentală; Allen Ginsberg, bunăoară, în traducerea profesorului universitar Marcel Pop-Corniș și a lui Petru Ilieșu ș. a.), dar și creației originale în limbile maghiară, germană și sârbă, reunite într-o pagină special denumită Universitas, pagină în care au publicat tinerii scriitori germani, cei mai mulți dintre ei făcând parte din celebra Aktionsgruppe Banat: Herta Müller, laureată a Premiului Nobel (2009), Horst Samson, Richard Wagner, William Totok, Rolf Bossert, Johan Lippet, Werner Söllner, Helmut Britz, Helmuth Frauendorfer ș.a. Ei promovau o literatură neconvențională, necosmetizată metaforic, scriau o poezie directă, autentic angajată, cultivau  poemul de acțiune, cu priză concretă la realitate, la social și la politic, influențându-i benefic, în această direcție, și pe tinerii scriitori paveldaniști.

,,O particularitate a revistei Forum studențesc, ce o individualiza în spațiul cultural universitar, era promovarea permanentă a literaturii și artei SF, pe lângă rubrica de profil fiind editat, perodic, și un supliment (fanzin) numit Paradox, cu contribuția membrilor Cenaclului studențesc H. G. Wells, sub îngrijirea lui Viorel Marineasa (metodistul cenaclului) și, respectiv, Cornel Secu. Remarcabile au fost și strădaniile revistei Forum studențesc de a promova zone de avangardă ale limbii și culturii, aflate la limita acceptului de către autoritățile comuniste ale acelor ani, precum muzica pop, rock etc. (rubrica Sinteze) sau susținerea limbii Esperanto. Nu în ultimul rând, revista Forum studențesc a fost – inclusiv prin colaborarea cu cercul de profil al Casei de cultură a studenților – o veritabilă școală de presă și de intelectuali de prestigiu, mulți dintre membrii colectivului redacțional devenind, în timp, reputați ziariști, oameni de cultură și litere, distinse cadre universitare.” (Gheorghe Crișan, redactor-șef al revistei între 1977-1981)

În acest context, din multitudinea membrilor colectivelor redacționale și ai colaboratorilor revistei Forum studențesc (unii dintre ei, personalități de prim rang ale culturii și literaturii române) care, prin prestația lor profesională și creatoare, au adus, în perioada anilor ’80-’90, un plus de imagine revistei și, implicit, instituției tutelare, amintim, selectiv, cu accent pe paginile literar-culturale, pe Eugen Todoran, Livius Ciocârlie, Marcel Pop-Corniș, Adriana Babeți, Șerban Foarță, Cornel Ungureanu, Sorin Titel, Iosif Cheie-Pantea, Simion Mioc, Ion Arieșanu, Dușan Petrovici, Marcel Turcu, Crișu Dascălu, Traian Dorgoșanu, Alexandru Ruja, Gheorghe Jurma, Rodica Bărbat, Ioan Iovan, Viorel Marineasa (metodist, coordonatorul Cenaclului Pavel Dan până în 1989 și al mai multor suplimente literare ale revistei Forum studențesc), Vasile T. Crețu, Cornel Secu, Dana Gheorghiu, Aurel Turcuș, Ioan Viorel Boldureanu, Lucian Alexiu, Ioan Băcălete, Ștefan Popa-Popas, Nick Lengher, Marian Odangiu, Carmen Odangiu, Marcel Sămânță (redactor-șef adjunct), Constantin Mărăscu, Gheorghe Crișan (redactor-șef), Valentin Vișan (redactor-șef adjunct), Mirel Lazăr, Radu Matei Todoran, Lia Lucia Petric (Iepure), Lucian Ionică, Mircea Bârsilă, Ion Monoran, Adrian Derlea, Cornelia Velțan, Gheorghe Pruncuț, Marius Terziu, Petru Dinu Marcel, Marcel Luca, Dușan Baiski, Sergiu Nicola, Dorin Davideanu, Mihai Alexandru, Voicu David, Sabin Popescu, Silviu Genescu, Antuza Genescu, Petru Ilieșu, Daniel Vighi (redactor-șef adjunct), Ioan T. Morar (redactor-șef adjunct), Cornel Bogdan, Simona-Grazia Dima, Lucian P. Petrescu, Marlen Heckmann, Gheorghe Secheșan, Marius Morariu, Horia Dulvac, Vasile Rodian, Corina Rujan, Lucian Scurtu, Florian Mihalcea (redactor-șef adjunct), Marcel Tolcea, Andreea Gheorghiu, Traian Pop Traian, Tudorel Urian, Rodica Draghincescu, George Lână, William Totok, Helmuth Frauendorfer, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Andrei Bodiu, Pompiliu Crăciunescu (redactor-șef), Mihai Octavian Ioana, Radu Pavel Gheo, Gabriel Zănescu, Radu Ciobotea (redactor-șef), Lucian Vasile Szabo, Otilia Hedeșan, Simona Constantinovici, Mircea Pora, Eugen Bunaru, Ioan Crăciun, Valeriu Drumeș, Mihai Corneliu Donici, Nina Ceranu, Mariana Gherga, Laura Gheorghiu, Victor Neumann, Rodica Borșa, George Șerban (redactor-șef adjunct între 1988-1989), Dan Rațiu (redactor-șef în aceeași perioadă), Valentin Sămânță. Merită, de asemenea, amintit aportul inimosului director al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, profesorul Valeriu Panasiu, (coleg de filologie, la București, cu Sorin Titel), care a sprijinit, într-o perioadă grea (anii ’80), activitatea Cenaclului literar ,,Pavel Dan” și editarea Forumul-ui studențesc, precum și aportul Danei Dinu, coordonatoarea cercului de presă.

Nu trebuie uitat, când vorbim  despre Forum studențesc, despre suplimentele sale literare din anii ’80, un fapt atestat de înseși numerele respective ale revistei care s-au (mai) păstrat  în diverse colecții și anume deschiderea revistei spre actualitatea literară, sincronizarea și conectarea, încă de la început, cu noua paradigmă literară, aceea a a postmodernismului optzecist, anticipând-o chiar prin mișcarea monodersilistă, inițiată și cultivată la Cenaclul ,,Pavel Dan”, la finele anilor ’70 și începutul anilor ’80. Astfel, în paginile suplimentelor culturale ale acelor ani se pot regăsi, printre colaboratori, numele cele mai importante, din toate marile centre universitare ale țării, ce marcau începuturile optzecismului românesc, aflat, în pofida obstrucțiilor  venind dinspre autoritățile epocii, în puternică afirmare.

De subliniat că Forumul studențesc, suplimentele sale literare, prin conținutul tematic bogat, prin notorietatea colaboratorilor, prin calitatea materialelor publicate, prin curajul și nonconformismul tematicii abordate (în proză, poezie, eseu, teatru), prin refuzul ‒ în confruntarea cu cenzura comunistă ‒ cedărilor, al compromisurilor (de factură politico-ideologică), și-a dobândit un prestigiu și o notorietate naționale, alături de revistele studențești din țară: Echinox, Opinia studențească, Dialog, Convingeri comuniste (COCO), Amfiteatru. Convingătoare în acest sens sunt și mărturisirile lui  Viorel Marineasa dintr-un recent interviu: ,,În ce mă privește, am fost promotorul câtorva suplimente Pavel Dan – Forum studențesc, numărul de 32 de pagini din 1979 prevestind și dinspre Timișoara optzecismul. A fost o luptă cumplită cu cenzura atunci, pornind de la nivelul Asociației, cu lideri oarecum înțelegători, trecând la comitetul de partid pe centru universitar și sfârșind la secția de propagandă a comitetului județean PCR.”   

După revoluție, au apărut sporadic, până prin 1997, numere ale Forumului studențesc, axate pe o tematică diversă, cu precădere social-politică-economică, dar și cu abordarea unor teme culturale de actualitate postdecembristă, sub îngrijirea lui Viorel Marineasa, Marcel Tolcea, Dana Gheorghiu, cu colaborarea studenților de la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Vest și de la Universitatea Banatul, dar și cu participarea unor forumiști din seriile anterioare (George Șerban, Dan Rațiu, Simona Constantinovici, Rodica Borșa, Laura Gheorghiu ș.a.), nelipsind nici numele unor personalități precum Eugen Todoran, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți. După o pauză de aproximativ doi ani,  editarea revistei Forum studențesc, ca supliment literar, s-a reluat începând cu anul 1999, aparițiile având o oarecare periodicitate, în funcție, însă, de tot mai modestele mijloace de finanțare din partea instituției, respectiv din partea ministerului de resort. Revista redevine, totuși, până în anul 2012, un spațiu important de exprimare a tinerilor scriitori ai Cenaclului literar-studențesc ,,Pavel Dan”, unii dintre ei debutând (publicistic) în paginile ei. Trebuie menționat că aceste noi numere au apărut în format de caiet/carte, (copertate), cu un aspect grafic atractiv, având un sumar bogat și diversificat, preponderant literar–cultural, cu informații din domeniu la zi, cu ilustrații grafice purtând semnăturile unor plasticieni consacrați (Silviu Oravitzan, Suzana Fântânariu, Gheorghe Văleanu, dar și ale mai tinerilor artiști experimentaliști: Aurel Gheorghiu-Cogealac, Szilárd Banga ș.a.), atrăgând colaboratori valoroși, îndeosebi din generația literară tânără în vogă, generația 2000, dar și din mai noua serie post-douămiistă, din toate centrele universitare importante ale țării: Claudiu Komartin, Radu Vancu, Răzvan Țupa, Dan Coman, Ștefan Manasia, Teodor Dună, Elena Vlădăreanu, Ruxandra Novac, Ionuț Chiva, Șerban Axinte, Cristina Ispas, Miruna Vlada, Stoian G. Bogdan, Florin Caragiu, V. Leac, Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Mihai Vakulovski, Andra Rotaru, Naomi Ionică, Corina Bernic, Andrei Mocuța, Teodora Coman, Paul Gorban, Marius Surleac, Gabriel Nedelea, Aida Hancer, Vlad Pojoga, Vlad Drăgoi, Matei Hutopilă, Ilinca Pop. Regăsim, desigur, și pagini semnate de scriitori, unii de prim-plan, aparținând diverselor generații anterioare (60’, ’70, ’80, ’90): Petre Stoica (+), Marin Mincu (+), Nora Iuga, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți, Șerban Foarță, Octavian Soviany, Liviu Ioan Stoiciu, Gellu Dorian, Paul Vinicius, Andrei Bodiu (+), Daniel Vighi, Marcel Tolcea, Viorel Marineasa, Mircea Pora, Radu Pavel Gheo, Mircea Bârsilă, Simona-Grazia Dima, Petru Ilieșu, Gheorghe Secheșan, Corina Rujan, Nina Ceranu, Gheorghe Mocuța, Vasile Dan, Ion Chichere (+), Simona Constantinovici, Grațiela Benga, Robert Șerban, Adrian Bodnaru, Adrian Suciu, Daniela Rațiu, Adela Dragomir, Gheorghe Miron, Daniel-Silvian Petre, Marian Oprea, Maria Nițu, Costel Stancu ș.a. Un spațiu aparte în mai multe numere de revistă a fost dedicat poeților timșoreni plecați (mult prea devreme): Ion Monoran, Gheorghe Pruncuț, Adrian Derlea, Ioan Crăciun, Valeriu Drumeș.

Se publică în aceste suplimente culturale poezie, proză, critică literară, interviu, anchetă, dar și eseu, traduceri. Amintim câteva rubrici: „Dialoguri”, „Remember”, „Interferențe lirice”, „Vin prozatorii”, „Eseuri, cronici literare”, ,,Generații despre generații”, ,,(Im)pulsuri critice”, „Traduceri”. Iată și numele celor care au îngrijit și coordonat, în acest interval de timp, postdecembrist, noile numere ale Forumu-lui studențesc (supliment literar): Dana Gheorghiu Anghel (referent cultural, prozatoare), Eugen Bunaru (îndrumător al Cenaclului ,,Pavel Dan”), Moni Stănilă, Aleksandar Stoicovici (referenți culturali), Ana Pușcașu.

Au publicat poezii, proză, eseu, anchete, interviuri, cronici literare, traduceri tinerii scriitori timișoreni, studenți sau absolvenți universitari, membri ai Cenaclului ,,Pavel Dan”, exponenți ai douămiismului și postdouămiismului: Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă, Cătălina George, Daniel Luca, Adriana Tudor Gâtan, Andra Mateucă,  Adrian Petru Stepan, Sebastian Duică, Viorel Suciu, Oana Monoran, Moni Stănilă, Ana Pușcașu, Alexandru Colțan, Alex Condrache, Ionuț Ionescu, Aleksandar Stoicovici, Marius Ștefan Aldea, Bogdan Munteanu, Borko Ilin, Goran Mrakici, Liubinca Perinaț Stancov, Beatrice Serediuc, Nicoleta Papp, Ioana Duță, Octavia Sandu, Alexandra Coman, Eliana Popeți, Ariana Perhald, Mariana Gunță ș. a.  Vizavi de inerentele omisiuni de nume, momente, întâmplări forumiste, dincolo de sincerele scuze …de rigoare, îmi rămâne doar să lansez,  pentru cei doritori de mai mult și mai bine, gândul, sau sugestia, sau visul, sau provocarea scrierii unei monografii Forum studențesc. De ce nu?…

Eugen Bunaru, 30 iunie 2017