Timişoara ar putea fi, cel puţin pe hârtie, primul oraş din România unde transportul în comun există şi pe apă. Aproape toţi paşii au fost făcuţi, au fost instruiţi oameni de specialitate pentru a plimba timişorenii, s-au cheltuit milioane bune din bani publici, au fost făcute inaugurări şi probe ale vaporaşelor devenite deja celebre şi… atât. Lucrurile sunt cam blocate. Totuşi, din buzunarele noastre, ale tuturor celor care contribuim cu taxe şi impozite la Primăria Timişoara, se scurg lunar zeci de mii de lei pentru un serviciu de care nu beneficiem. Mai exact, vorbim despre o flotă întreagă de marinari, căpitan de vas şi tehnicieni care sunt plăţi în fiecare lună, deşi nu prestează niciun serviciu public.
Marinarii, şcoliţi şi plătiţi fără rost
Regia Autonomă de Transport Timişoara se poate lăuda că are şi marinari. Deşi nu se ocupă de transportul pe mare, regia este cea care administrează cele 7 vaporaşe cumpărate de Primăria Timişoara pentru transportul în comun pe apă. După ce ambarcaţiunile au ajuns pe Canalul Bega, autorităţile şi-au dat seama că nu are cine le manevra. Aşa că a decis să şcolească proprii angajaţi pentru ca ei să poată conduce cele 7 vaporaşe.
„Pentru fiecare vaporetto avem în vedere câte trei persoane care urmează cursurile de calificare la Galați. RATT are o colaborare cu CERONAV (n.r. Centrul Român de Cercetare Navală), prin care se școlesc aceste persoane. Am început procedurile de selecție a personalului care este și care va fi instruit aici, în vederea asigurării transportului în comun pe canalul Bega, cu vaporetto”, declara Cosmin Bradu, purtătorul de cuvânt al RATT, în primpvara anului trecut.
Ei bine, planurile regiei s-au schimbat brusc înainte de începerea cursului! Anul trecut, 15 angajaţi ai Regiei de Transport Timişoara au plecat la Galaţi la şcoala de marinari. Cursurile au început în luna mai şi, timp de şase luni, „mateloţii” timişoreni au desluşit tainele navigării pe apă. Costul final – 43.000 de lei.
Însă cheltuielile pentru punerea în mişcare a vaporaşelor pe Canalul Bega nu se opresc aici. Oamenii trebuie să primească salarii şi trebuie să aibă şi şefi care să le supravegheze munca. Şi cum nicio navă nu poate străbate apa fără un căpitan la bord, RATT a decis să angajeze 7 căpitani. Aceştia nu provin din rândurile angajaţiilor regiei şcoliţi la Galaţi, ci vorbim de căpitani de meserie. În total aşadar, vorbim de un personal de navigaţie de 22 de persoane (15 marinari şi 7 căpitani).
Dacă la începutul proiectului reprezentanţii RATT spuneau că salariile mateloţilor vor fi aproximativ 1.400 de lei lunar, acum lucrurile au devenit brusc confidenţiale. Nimeni nu vrea să spună cu exactitate cu ce sume sunt plătiţi angajaţii de pe vaporaşe. Totuşi, bugetul Regiei Autonome de Transport Timişoara este public şi din aceste documente reiese un salariu mediu pe angajat al regiei de 3.000 de lei. Dacă ne luăm după aceste date, atuci putem concluziona că şi personalul navigabil are aceleaşi venituri. Astfel un calcul simplu arată că pentru plata lunară a celor 22 de marinari şi căpitani, RATT scoate din visterie, în fiecare lună, 66.000 de lei.
Mergem mai departe cu calculul şi vedem că marinarii sunt angajaţi cu acte în regulă pentru navigaţie din octombrie 2016. Aşadar, ei sunt plătiţi de aproape 9 luni degeaba. Până acum, în iulie, Regia de Transport a cheltuit aproape 600.000 de lei pentru a păstra anagajaţi care nu fac nimic. Tot ce au făcut mateloţii a fost să conducă aceste ambarcaţiuni de probă şi să le întreţină pentru marele moment când acestea vor intra în transportul public în comun pe apă. Cheltuiala regiei vine în contextul în care despre RATT se spune că este o companie falimentară de mai mulţi ani. Datoriile istorice nu au fost şterse de ani buni. Acum, potrivit bugetului anul al RATT, societatea are datorii şi restanțe de peste 60 de milioane de lei.
Şi totuşi… când ne plimbăm cu vaporaşele?
Aşa cum Banatul azi v-a mai prezentat în trecut problemele care împiedică vaporaşele să facă curse regulate pe Canalul Bega, acum vă spunem că hopurile nu au fost depăşite. În continuare lipseşte acea Hotărâre de Guvern care să permită înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile a Canalului Bega, administraţie ce urmează să fie coordonată de Primăria Timişora. În prezent, canalul de pe teritoriul Timişoarei aparţine Administraţiei Bazinale de Apă Banat.
La finalul lunii mai a acestui an a venit şi o veste bună. Administraţia Bazinală de Apă Banat, Autoritatea de Navigaţie Română şi Ministerul Transporturile declarau că sunt de acord să lucreze împreună cu Primăria Timişoara pentru a debloca situaţia. Pentru asta, o delegaţie din Timişoara, formată din reprezentanţi ai Primăriei şi ai Apelor Române, a fost chemată la Bucureşti pentru a sta de vorbă şi pentru a găsi o soluţie pentru ca vaporaşele să poată circula sub egida RATT. S-a promis atunci că în maximum 2 săptămâni va veni şi un răspuns oficial de la Bucureşti şi că lucrurile vor merg în linie dreaptă. Nu a fost aşa, pentru că nici acum nu se ştie cine va administra canalul Bega pe teritoriul Timişoarei şi cu atât mai puţin circulaţia vaporaşelor.
Concluzia e simplă: s-au cheltuit peste 7,6 milioane de lei (7 milioane – vaporaşele; 600.000 de lei – salariile marinarilor; 43.000 de lei – cursurile marinarilor) şi timişorenii nu au decât să mai stea o vară pe mal şi să admire vaporaşele de la distanţă, sperând că vor circula cândva cu ele.
Cea mai mare păcăleală de 1 aprilie: plimbări cu vaporaşele
Cea mai mare păcăleală la care au fost supuşi timişorenii s-a întâmplat în acest an, de 1 aprilie. Cine a făcut farsa care a păcălit un oraş întreg? Nimeni altul decât primarul Timişoarei, Nicolae Robu. Deşi nu avea actele necesare, edilul şef s-a grăbit să anunţe public că porneşte transportul pe Bega cu cele 7 vaporaşe.
Atât în cadrul plenului Consiliului Local Timişoara întrunit cu o zi înainte de 1 aprilie, cât și în cadrul unei conferinţe de presă precedente, Nicolae Robu spunea: „Vaporaşele vor porni din 1 aprilie. Aparatul de specialitate îmi dă garanţii că totul este în regulă pentru tansport”.
Nu a fost aşa şi oamenii care au aflat vestea s-au dus la staţiile RATT de pe malul canalului Bega pentru a se plimba. Fiind o zi de sâmbătă însorită, mulţi oameni au ieşit la plimbare pe aleile de pe marginea râului şi şi-au dorit să dea o tură şi pe apă. Nu s-a putut tocmai pentru că birocraţia nu fusese depăşită, așa cum nu este nici acum.
