E vară. Poate că avem vacanță. Trebuie, de fapt, să avem vacanță. Și, în vacanță, putem alege să citim cărți. Sau putem alege să vedem filme. Dar putem face și una, și alta. Carte + film. Există ambele disponibile în românește (traducere + subtitare): o carte și un film, amândouă splendide, care au aceeași referință primă. Și anume: Philip Roth.
Aș spune, mai întâi, că dincolo de faptul că există cărți care sunt scrise anume pentru a fi ecranizate, dincolo de anumite scriituri care, uneori chiar fără să stea în intenția autorului acestora, au o izbitoare „dimensiune cinematografică”, există, sunt convins puternic de aceasta printr-un exercițiu pe care îl consider foarte util, filme care pot ajuta la o înțelegere de profunzime a unei cărți sau a altuia. Cum spuneam, cred că duo-ul care are în centru un roman (mic, dar foarte bun) al lui Philip Roth și extensia sa, autonomă și consistentă, de ordin cinematografic este un foarte bun exemplu pentru a ilustra ideea de mai sus.
Romanul despre care e vorba se cheamă Animal pe moarte. Este unul dintre cele mai cunoscute romane ale lui Philip Roth și, cantitativ vorbind, unul dintre cele mai scurte. Iată un mic pasaj din acesta: „Caracterul imposibil al individului. Stupiditatea de a fi tu însuți.
Inevitabila comedie de a fi cât de cât cineva. Fiecare nou exces mă slăbește și mai mult — dar ce poate face un bărbat nesătul? Nu mă opun fiindcă e dezgustător. Mă opun fiindcă înseamnă îndrăgostire. Singura obsesie pe care și-o doresc toți: «iubire». Oamenii cred că, îndrăgostindu-se, se împlinesc? Unirea platonică a sufletelor? Eu cred tocmai pe dos. Cred că ești întreg înainte de a începe. Iar iubirea te fracturează. Ești întreg, apoi ești despicat. Ea a fost un corp străin introdus în integritatea ta.”.
Animal pe moarte este o carte despre iubire și despre moarte publicată de P. Roth în 2001 în premieră — și, după standardele (unele de-a dreptul bizare) de azi, din multe medii universitare americane, pesemne că e și o carte scandaloasă. Despre o iubire ascunsă — nu neapărat interzisă, dar greu de afișat — și despre cum se vede, din ce în ce mai clar, moartea atunci când un cancer devastator lovește pe unul dintre protagoniști. Cartea a fost tradusă la noi de ceva vreme și a fost publicată, în mai multe ediții, la editura Polirom — acolo unde găsim, de altfel, și o serie de autor P. Roth, unul dintre (deja numeroșii) mari scriitori de care (vai, ce mare păcat!) nu s-a lipit Premiul Nobel. Un premiu, de fapt, binemeritat de acest mare scriitor — care nu mai este, de câteva luni, printre noi.
Dar există și un film — căci nu e chiar adecvat a spune „cartea este și un film” — foarte interesant, recunoscut oficial cu un premiu important la Festivalul de la Berlin, în 2008.
Titlul acestuia: Elegy. Cu Penelope Cruz și Ben Kinsley, în rolurile principale. Ambii jucând excepțional. Iar filmul, în întregul său, o splendoare.
Nici cartea nu e mare, nici filmul nu e lung. Cum spuneam: filmul ajută cartea, cartea ajută filmul.
E vară. Avem timp pentru ambele. Și pentru carte, și pentru film…
Cristian Pătrășconiu