Într-o bună dimineaţă a anului 1993, luna mai, apăru la mine în birou o frumoasă a literaturii timişorene, care mi-a spus că ea este secretara domnului Gelder, care vrea să stea de vorbă cu mine. S-a mirat că nu ştiu cine e domnul Gelder, care e milionar, miliardar, care vrea să facă o revistă de film la Timişoara. Pot să aflu de la el ce vrea? Cum să nu, va trimite o maşină după mine. L-am întâlnit, da, voi face revista „Trident”. Mi-a ascultat emisiunile despre film de la Radio Timişoara, sunt frumoase. Se bucură, vom face revista „Trident”. Şi pe urmă au venit înălţările, tăvălug: nu numai revistă, vrea să mai facă editură, studiouri de film. Voi fi directorul studiourilor, îmi spune frumoasa, numitul Gelder a cumpărat pământuri la Giarmata, acolo vor fi studiourile. Mă întâlnesc cu milionarul, îi înfăţişez lista onorariilor, se uită mustrător la mine: lui Andrei Pleşu, doar 50 de mărci? 200. Lui Ulici, lui Mircea Martin, lui Ovidiu Iuliu Moldovan, doar atât? Trebuie să fim pregătiţi să dăm şi premiile Gelder pentru proză, pentru film!!! Nu există în Timişoara un scenarist bun?
Sar repede să-i arăt că nu degeba sunt directorul studiourilor şi îi explic ce romancier important este Paul Eugen Banciu, ce romane mari a scris, după Sărbătorile şi Zigguratul ar ieşi zeci de filme! După primul său roman, Casa Ursei Mari, s-a tras filmul Femeia din Ursa Mare! Succes uriaş!!! Zigguratul a luat premiul naţional pentru proză în 1983! Sunt sigur că şi după ultimul său roman, Muflonul, ar putea ieşi câteva filme extraordinare!!!
Domnul Gelder şi-a rugat secretara, frumoasa literată, să-l contacteze pe romancierul Banciu, directorul Bibliotecii Judeţene, eminentul scenarist. Eu mi-am scos studenţii din sesiunea de examene, am mai invitat câţiva tineri jurnalişti să realizăm revista „Trident”. Vor fi onorarii fabuloase, revistă color, Dorin Davideanu tehnoredactor. Domnul Gelder a cumpărat un bloc în care ne-am instalat — la etajul al doilea — birourile. Au trimis articole (răspuns la întrebările lunii) Maeştrii: care-i evenimentul politic care v-a atras atenţia? care-i filmul, care-i romanul care… Aşa că, lucrând cu grăbire, la sfârşitul lui iunie aşteptam în tipografie să sosească banii domnului Gelder. Cum să nu vină, ne-a asigurat secretara.
Îi dau un telefon domnului Banciu, dacă ştie el ceva. Cum să nu ştie? Da, au discutat. Da, dar ce i-a cerut Patronul…, ce vrea patronul…, nu se poate. Îl întreb dacă nu vrea milioanele Gelder. Nu şi nu, zice Paul.
Ajung la birou. Acolo, înghesuială: domni care au de încasat mii şi mii de la firma Gelder, şi patronul nu-i. Şi nu răspunde la niciun telefon. Nu mai e nici secretara. În luna următoare birourile noastre de la etajul doi, cu calculatoarele, fişierele din ele, au fost ridicate. În contul datoriilor Gelder.
Au dispărut toate, ne-au rămas şpalturile revistei, cu mărturisirile maeştrilor. Foştii mei studenţi şi-au dat examenele, unii sunt azi mari, au scris cărţi importante, au succes. Alţii sunt aşezaţi prin străinătăţi.
Paul Eugen Banciu a scris şi scrie mereu romane şi scenarii: şi dacă unii îmi atrag atenţia că nimeni nu mai citeşte romanele lui Marin Preda, Augustin Buzura şi Ion Lăncrănjan, eu sunt sigur că avem timp să recitim romanele lui Paul Eugen Banciu. Şi scenariile lui, unele ale zilei de mâine. Filmele lui Paul Eugen Banciu.
Şi, desigur, cărţile mele de istorie literară. Jurnalele mele despre timpul literaturii.
Suntem în lunile mai, iunie, iulie, odinioară lunile miliardarului.