În ordine cronologică, primele alegeri în țara noastră vor fi cele pentru a desemna prin vot reprezentanții noștri ce vor fi europarlamentari. Pentru cei neinițiați, pare ceva foarte abstract și cu miză îndepărtată. De fapt, este ceva foarte concret. Dacă ne revendicăm peste tot europenitatea, trebuie să și jucăm în marele joc de la Bruxelles ori de la Strassbourg. Iar în plan intern, alegerile europarlamentare sunt cea mai potrivită avanpremieră a altor alegeri ce vor urma : atât cele locale cât și prezidențiale. În funcție de aceste prime rezultate se mai fac ajustări de strategii și de oferte pentru a atrage populația la vot.
Uniunea Salvați România a venit relativ recent în politică, dar liderii ei s-au impus cu un suflu mai nou și cu metode aparte de a participa la acest joc. Nu au promis mai multe, dar au insistat pe faptul că vor face politică altfel.
Acest fel mai deosebit se reflectă și în modul de desemnare al candidaților care vor ajunge parlamentari în Europa. Dacă la alții, se practică politica desemnărilor prin birouri, după preferințe și cumetrii, la USR totul este transparent în fața membrilor de partid sau a oricui a fost curios să participe la dezbatere. USR este primul partid din România care organizează alegeri primare interne pentru a-și stabili lista de candidați la alegerile europarlamentare de anul viitor.
În cursa pentru locurile de europarlamentar s-au prezentat în jur de 80 ce candidați. Aceștia au avut întâniri-dezbatere în mai multe orașe din țară.
În acest sfârșit de săptămână a venit și rândul Timișoarei să găzduiască o astfel de dezbatere de idei, propuneri și eventuale soluții. Din cei 21 de candidați ce și-au anunțat participarea la noi, în oraș, au lipsit câțiva din motive obiective, dar calitatea discuțiilor nu a scăzut cu nimic. Cea mai frapantă trăsătură a viitorilor parlamentari este tinerețea lor absolută. Poate va fi un suflu nou și mai dinamic, comparativ cu partidele clasice de la noi.
Totul s-a concentrat pe idea simplă că, dacă nu poți să-ți convingi colegii de partid, nu vei putea convinge nici alegătorii.
Formatul întâlnirii a fost destul de simplu. Moderatorul a sancționat orice tragere de timp sau răspuns pe lângă subiect.
Toate întrebările au fost trase la sorți în mod echilibrat.
După o primă auto-prezentare de fix un minut, în care a fost telegrafiată biografia, activitatea civică, dar și politică s-a trecut la întrebările din sală. La care politicienii trebuia să respecte încadrarea în alte două minute, riguros cronometrate.
O a treia parte a reprezentat momentul în care candidații se supuneau la tirul de întrebări venite tot de la ei și răspundeau după grile exacte.
După părerea unui mai vechi politician a fost un adevărat „Festival de democrație”. Cele expuse au fost notate exact cu un punctaj anterior elaborat. Candidații vor mai avea posibilitate de a mai prezenta câte ceva din programul lor în în alte întâlniri cu public. Toată această „risipă” de energie nu este inutilă. Se întocmește un clasament după care se întocmesc listele electorale. Toți cei peste 6000 de membrii USR vor vota luna viitoare electronic pentru a propulsa favoriții cât mai sus pe lista USR. Din cei 80 de candidați actuali vor rămâne pe lista finală doar 43.
Pentru un privitor din exterior a impresionat în mod deosebit tinerețea tuturor candidaților dar și calitatea pregătirii lor. Majoritatea au studii și slujbe solide ce le permite o interpretare mai detașată a partiturii politice. Cum s-ar spune, nimeni nu este doar politician de meserie.
Din zona noastră de Vest au fost doi candidați. Alexandru Vărzaru, președintele USR Timiș și Vlad Botoș de la Arad.
Problemele ridicate au fost din cea mai largă paletă: agricultură, mediu, digitalizarea societății, educație ori sănătate.
Din multitudinea de idei enunțate sau „gata rezolvate” a rezultat faptul că un europarlamentar nu este doar un reprezentant al României în străinătate ci în primul rând un lobby-ist al intereselor noastre.
