Timişoara se poate lăuda cu peste 14.000 de immobile istorice, cel mai mare număr pe care îl are un oraş din România. Toate aceste clădiri au fost construite înainte de 1919, an în care oraşul trecea sub administraţie românească.
Timişoara se mai poate mândri şi cu o impresionantă arhitectură din perioada interbelică. Nu în cele din urmă, are şi clădiri de referinţă din epoca socialistă. Poate cea mai reprezentativă este hotelul Continental, terminat în 1971. A fost prima clădire turn din oraş. Arhitectul ei este Gheorghe Gârleanu, astăzi în vârstă84 de ani. Gheorghe Gârleanu locuieşte într-un bloc cu patru etaje, proiectat chiar de el, în cartierul Tipografilor și trăiește în discreţie totală în anii de după Revoluție.
“Înainte de ’70 au apărut aceste posibilități de cazare, de comerț, de sport, între care și Continentalul. Gândirea acestei construcții s-a referit nu numai să fie un volum de cazare dar și o parte de alimentație publică. E o lucrare foarte grea. După ce s-a realizat a impresionat lumea”, mărturisește Gheorghe Gârleanu.
De numele arhitectului Gheroghe Gârleanu se leagă şi hotelul Timişoara, blocurile din Piaţa Mărăşti, cartierele Steaua, Soarelui şi o parte din Tipografilor. Dar şi blocurile comuniste din Piaţa Victoriei.
“la începutul profesiei mele, în anii ‘50, nu s-au demolat clădiri vechi. S-a preferat să se facă doar plombări, acolo unde nu existau clădiri. Aşa s-a ajuns şi la cele două blocuri, care au completat esplanada din centru. Aceste lucrări din zona centrală a oraşului erau aprobate de Bucureşti. Cred că aveam 25 de ani şi am fost luat sub aripă de arhitectul Aurel Sârbu. Am stat o săptămână la Bucureşti, unde am prezentat şapte schiţe, şapte variante. A trebuit să ne încadrăm ca volumetrie, dar nu vroiam să fim aşa de rupţi de arhitectura care exista. Am folosit tot felul de elemente. Ne-am inspirat din arhitectura italiană, unde apăreau construcţii noi, de acest gen”.
Gheroghe Gârleanu a fost cel care a realizat şi ştrandul Tineretului – cel mai popular ştrand din Timişoara epocii socialiste.
“În locul ştrandului era o groapă mare, se scotea pământ pentru cărămizi de argilă. Era un teren gol cu multe gropi. Am văzut că avem acest teren mare aici, ce ar fi să amenajăm ceva. A apărut ideea ca în aceste gropi se aducă apă din Bega, prin conducte, şi să facem un ştrand mare. Am realizat o insulă, am pus trambuline, cabine, o zonă cu alimentaţie publică. Ideea era să fie ceva frumos”.
Arhitectul Gârleanu mai are în palmares şi câteva biserici otodoxe construite în judeţ printre care se numara şi cea din Deta ori blocul în care locuieşte şi astăzi, în zona Tipografilor.
Sursa: Radio Timișoara