Politica internă a României în 2025 se va concentra probabil pe „peticirea” derapajelor – în primul rând cel fiscal -, pe recâștigarea încrederii piețelor internaționale, dar și pe protejarea statului de drept și a instituțiilor democratice. Asta, în condițiile unei Uniuni Europene care trece prin propriile dificultăți. Țara noastră se confruntă cu probleme structurale, potrivit unei analize a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu” al Academiei Române, analiză transmisă HotNews.ro.

Mai multe state europene trec prin crize politice

Franța și Germania trec prin crize politice, centrul politic fiind sub o presiune intensă din partea extremei drepte. Deși Germania este mai obișnuită cu coalițiile decât vecinul său galic, s-a obișnuit cu ideea că aceste coaliții sunt stabile. Cu toate acestea, social-democrații (SPD) și Verzii se îndreaptă acum șchiopătând spre alegerile generale din februarie, după retragerea liberalilor democrați liberi, care au jucat rolul de regizor pentru majoritatea guvernelor germane formate după al Doilea Război Mondial.

Ca și în Franța, centrul politic al țării este sub presiunea unei mișcări de extremă dreapta în creștere, Alternativa pentru Germania (AfD).

Austria se luptă să formeze un guvern de la alegerile generale din septembrie. Discuțiile de coaliție dintre partidele de centru din țară s-au întrerupt după ce liberalii NEOS s-au retras pe fondul unui impas legat de reducerile bugetare și reforma pensiilor.

Bulgaria a avut șapte alegeri în patru ani și abia joi noul guvern condus de Rosen Jeliazkov a primit votul parlamentului de la Sofia și a depus jurământul de învestitură, relatează BTA.

Cele 15 puncte slabe ale României. Dezavantajele și decalajele

România se confruntă și ea cu probleme structurale, potrivit unei analize a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu” din cadrul Academiei Române, analiză transmisă HotNews.ro. Potrivit documentului (care poate fi accesat la finalul articolului în varianta sa integrală), principalele vulnerabilități care trebuie acomodate sunt:

• Fragilitatea modelului de creștere economică din ultimii ani, bazat pe consum, reflectată inclusiv de reacția indicatorilor macroeconomici la măsurile promovate în sfera creșterii veniturilor populației (creșterea salariilor din sectorul public și a pensiilor);
• Mecanismele de redistribuire actuale, care nu asigură transpunerea creșterii economice în bunăstare pentru toate categoriile de locuitori;
• Lipsa de predictibilitate a cadrului macroeconomic și fiscal-bugetar, legislativ, instituțional și administrativ. Deteriorarea guvernanței economice și a serviciilor publice fundamentale. Din luna martie 2020 România se găsește sub Procedura de Deficit Excesiv a Comisiei Europene;
• Nivel scăzut al competitivității internaționale. România se situează încă pe locul 25 din cele 27 state membre, în clasamentul World Economic Forum;
• Tendință de creștere a gradului de îndatorare, majorarea necesarului brut de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei. La începutul anului 2025, datoria publică a ajuns să reprezinte peste 50% din PIB conform metodologiei UE, așteptându-se ca tendința de creștere să continue, în contextul persistenței deficitelor gemene și majorării costurilor împrumuturilor interne și externe;
• Deficite de cont curent și comercial în creștere. În decembrie 2023, deficitul de cont curent contabiliza 7% din PIB, plasând România pe locul 26 în ierarhia statelor membre UE27 din punct de vedere al acestui indicator. În același an, deficitul balanței comerciale a României (FOB-CIF) a atins nivelul de 29 mld. euro, o pondere importantă din acesta fiind aferentă relațiilor comerciale cu statele membre UE27. Grad ridicat de concentrare geografică a exporturilor și exporturilor, cu risc de vulnerabilitate: trei state membre UE concentrează 50-60% din totalul fluxurilor comerciale, reflectând un grad ridicat de expunere și o sensibilitate ridicată a exporturilor României la fluctuațiile ce apar pe aceste piețe;
• Poziția investițională internațională netă (PIIN)- PIIN reprezintă diferența între activele financiare externe și pasivele financiare externe, exprimând poziția financiară a unei țări în raport cu restul lumii și reflectând cât de competitivă e pe plan extern. PIIN este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici, atent monitorizat de instituțiile internaționale, mai ales după criza globală din 2008-2009. România a înregistrat o deteriorare a poziției sale de debitor net, deficitul balanței active-pasive financiare externe dublându-se practic în 2023 față de 2007, ceea ce a determinat coborârea de pe locul 18 în 2007 pe locul 21 în 2023 în ierarhia UE din acest punct de vedere. Dacă PIIN se analizează în termeni relativi (ca pondere în PIB), se constată că țara noastră a regresat de pe locul 18 pe locul 21 în ierarhia europeană din acest punct de vedere;
• Sarcina fiscală (ponderea impozitelor asupra veniturilor salariale ale unui lucrător mediu celibatar fără copii în totalul costurilor salariale ale angajatorului.) este un indicator ce măsoară gradul în care impozitarea muncii descurajează (sau încurajează) ocuparea forței de muncă. România e pe poziția 22 în Uniunea Europeană. Această situație nu reprezintă un stimulent pentru ocuparea forței de muncă.;
• Grad scăzut al intermedierii financiare, iar diferențialul dobânzii credite/depozite fiind mult superior comparativ cu alte state membre. Expunere mare a băncilor la sectorul public (titluri de stat), precum și la activele imobiliare;
• Ponderea ridicată a companiilor cu capital străin în total cifră de afaceri, exporturi și importuri. Capitalul străin deține poziții importante în multe din ramurile industriale. Ponderea capitalului străin în cifra de afaceri a ramurilor industriale oscila între 39% și 100%. Cele mai mari proporții în cifra de afaceri pentru capitalul străin se consemnează în industria tutunului (100%), extracția petrolului (98%), prelucrarea țițeiului și fabricarea automobilelor (97%), fabricarea echipamentelor electrice și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă (84%) etc;
• Progres social lent comparativ cu celelalte state membre. În clasamentul ”Indicele progresului social 2024”, indicator care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a locuitorilor din 146 țări, pe baza a trei dimensiuni, respectiv nevoile de bază ale omului, fundamentele bunăstării și oportunitățile oferite, România se situa pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE 27;
• Infrastructura fizică și socială (educație, cercetare-dezvoltare-inovare, sănătate, asistență socială, etc.) slab dezvoltată și distribuită inegal în profil teritorial se constituie într-o frână pentru dezvoltare. Un rol decisiv l-au avut alocările bugetare extrem de scăzute pentru aceste sectoare, care situează România pe ultimele locuri în rândul statelor membre din punct de vedere al ponderii acestora în PIB;
• Risc de sărăcie și excluziune socială ridicat. Deși înregistrează o tendință generală de scădere, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se menține la un nivel ridicat. Ocuparea unui loc de muncă nu reprezintă întotdeauna o garanție pentru un trai decent;
• Lipsa unui dialog real instituționalizat. Reforma legislativă realizată prin Legea privind dialogul social (Lege nr. 62/2011) a avut un impact negativ asupra parteneriatului social la toate nivelurile, negocierilor colective și calității condițiilor de angajare și de muncă.

Tabloul de bord conține pentru fiecare indicator: denumire, simbol, UM; anii (anul de bază este 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, iar cel de-al doilea reper temporal îl reprezintă ultimul an pentru care sunt disponibile date), nivelul indicatorului pentru România, locul ocupat în ierarhia statelor membre UE din punct de vedere al nivelului indicatorului, sistemul semafor de grupare pe 3 clase (Clasa I – locul 1-9 – culoarea albastră; Clasa II – locul 10-18 -culoarea galbenă; Clasa III – locul 19-27 – culoarea roșie), nivelurile minim, mediu și maxim consemnate de indicatorul respectiv la nivelul Uniunii Europene, precum și sursa informațiilor.

Sursa informațiilor: Tablou de bord: România din punct de vedere economic, social și al educației în Uniunea Europeană, Academia Română- Institutul National de Cercetari Economice ‘Costin C. Kiritescu’, transmis joi după amiază HotNews.ro.

Sursa: https://hotnews.ro/