PSD nu se dezminte. Consiliul Județean Timiș, condus de pesedistul Călin Dobra, și-a încălcat propriul regulament de evaluare managerială pentru a menține în funcție un director cu contraperformanțe de notorietate la Muzeul de Artă timișorean. Nu e de mirare că la recentele alegeri europarlamentare partidul de guvernământ a luat în Timiș puțin peste 13%, iar în Timișoara 11,4%. Cetățenii s-au săturat de mișmașurile care au adus în funcții de conducere incompetenți, impostori sau pur și simplu oameni inadecvați pentru funcțiile în care au fost puși.
Prin decizia 118 a CJT s-a constituit, în data de 6 martie 2019, Comisia de evaluare a activității manageriale la Muzeul de Artă a dlui Victor Neumann, pentru perioada 01.10.2017 – 31.12.2018. În comisie au fost invitați, alături de doi șefi din consiliul județean, specialiști de marcă, așa cum sunt Ileana Pintilie, istoric de artă, Pavel Șușară, critic de artă și expert, Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal. CJT a încheiat cu aceștia câte un contract, a stabilit un calendar de desfășurare a evaluării și a trimis membrilor documentele și formularele necesare. Comisia trebuia să se întrunească în data de 27 martie pentru interviul cu directorul, acordarea punctajului și anunțarea rezultatului. Sosit la Timișoara de la Sibiu pentru etapa finală, directorul Muzeului Brukenthal, Sabin Luca, a aflat că interviul se amână fiindcă directorul Victor Neumann s-a internat în spital. Ileana Pintilie și Pavel Șușară au fost demobilizați și ei pentru o dată ulterioară. După care nu s-a mai întâmplat nimic: membrii comisiei nu au mai fost întruniți, dar nici preveniți că s-ar fi dizolvat comisia. Totuși, în data de 2 mai 2019, CJT a postat pe site rezultatul evaluării performanțelor manageriale ale dlui Victor Neumann, cu nota finală de 8,96. Fără alte detalii. Cine l-a evaluat a rămas pentru o vreme un mister pe care am încercat să îl dezlegăm.
Ce zice regulamentul
Președintele CJT, Călin Dobra, a ridicat din umeri invocând dreptul său de a face câte comisii vrea. Îl contrazice Regulamentul de organizare și desfășurare a evaluării, constituit prin dispoziția sa, pe baza OUG 189/2008, aprobată prin Legea 269/2009 privind managementul instituțiilor publice de cultură. Art. 9 arată că mandatul de membru al comisiei încetează numai dacă s-a încălcat regulamentul sau legea, prin retragerea motivată a membrului transmisă în scris sau prin retragerea delegatului de către instituția sa, prin nedepunerea fișelor de evaluare, sau la încheierea procedurii de evaluare. Chiar și atunci când un membru se află în imposibilitatea de a se prezenta, se stabilește o altă dată pentru întrunirea comisiei, sau, dacă procedura este în prima etapă, se poate înlocui membrul indisponibil. Nu a fost cazul pentru niciunul din membri. Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal, a aflat, cu ocazia documentării jurnalistice, că nu mai e util („Oare ce am greșit, de ce n-am mai fost bun pentru comisie?”, s-a întrebat ironic). Aceasta a fost și întrebarea pentru președintele CJT, de ce n-a mai fost bună prima comisie. „Nu știu, probabil că oamenii n-au mai fost disponibili”. Eronat: Ileana Pintilie, Pavel Șușară și Sabin Luca nu au declarat că nu sunt disponibili și nu s-au retras, dar nici nu au fost anunțați că procedura s-ar fi anulat. Totuși, în data de 4 aprilie 2019, s-a constituit o altă comisie, alcătuită din Cătălin Bălescu, rectorul Universității de Arte București, Florin Lobonț, conferențiar la Facultatea de Științe Politice și Filosofie a UVT, Hedy M-Kiss, conferențiar la Facultatea de Arte, Adrian Negoiță și Adela Popa de la CJT. Practic, au coexistat două comisii în paralel, atât timp cât prima nu a fost anulată fiindcă nu exista niciun motiv regulamentar de desființare: prima, legal constituită, dar lăsată în uitare, a doua, constituită printr-o dispoziție care încalcă regulamentul și, totodată, bunul-simț. Fiindcă experții primei comisii nu au avut parte de minimul respect de a fi anunțați că nu mai e nevoie de ei. Și nici n-au primit vreo explicație.
Enigma se adâncește
Am sunat-o pe dna Hedy M-Kiss pentru a verifica prezența sa în comisie. „Nu am fost în comisie. Acum doi ani, da, am fost, dar acum nu”, ne-a răspuns, fără ezitare, dna conferențiar. Pentru a înțelege ciudățenia, l-am întrebat pe Adrian Negoiță, membru din partea CJT în aceeași comisie, dacă cumva doamna a lipsit de la evaluare în data de 18 aprilie, când aceasta s-ar fi întrunit. „Nu-mi amintesc, stați să vină din concediu șefa de la Direcția de cultură, să vedem”, s-a dat amnezic dl Negoiță. Documentul de constituire a comisiei salvatoare arată că Hedy M-Kiss a fost unul dintre cei cinci membri, ea zice că nu, iar alți membri nu își amintesc. Tare suspect!
Nu este singurul mister din aventuroasa evaluare. În oraș a circulat „bârfa” că Mitropolitul Banatului ar fi intervenit pentru „salvarea” directorului care se agață de scaun. „Nici gând, ce treabă are”, a negat șeful CJT. L-am întrebat și pe ÎPS Ioan Selejan dacă a avut vreun amestec în această poveste: „Cu muzeul și cu directorul am avut relații instituționale bune… În afară de aceste relații oficiale, între mine și dânsul nu sunt alte relații. Nu am intervenit niciodată pentru a-l evalua, pentru a desființa vreo comisie, sub nicio formă. Mă bucur că ați venit să mă întrebați pentru a nu arunca în spațiul public fapte care nu sunt adevărate”, a afirmat ÎPS Ioan Selejan. Mitropolitul Banatului a fost privit cu circumspecție după vizita confidențială a premierului Viorica Dăncilă și după prezența sa în studioul Antenei 3, unde l-a lăudat pe Mircea Badea, considerat o rușine a presei. „Nu sunt prieten cu dl Dan Voiculescu”, ne-a precizat mitropolitul pentru a demonta un alt zvon. „A trecut pe la mine și, când eram episcop în Harghita-Covasna, a fost și aici, dar de la o vizită până la prietenie e cale lungă”.
Alte ciudățenii și complicități
Regulamentul buclucaș, încălcat cu seninătate de cei care l-au elaborat, mai arată, la art. 6 a) și b) că nu poate fi membru în comisia de evaluare persoana care a avut în ultimii doi ani ai perioadei de evaluare (în cazul nostru, 01.10.2017 – 31.12.2018) raporturi contractuale sau patrimoniale cu instituția al cărei manager e evaluat. Hopa! Rectorul Cătălin Bălescu a avut parte în 2016 de o expoziție temporară la Muzeul de Artă timișorean și a beneficiat de 500 de albume, acțiune pentru care s-au cheltuit 28.809 lei din bugetul public. Un caz de incompatibilitate ca la carte, adică la regulament. De altfel, dl Bălescu a făcut parte și din comisia care l-a demis pe predecesorul lui Victor Neumann, făcându-se astfel indispensabil la nevoie.
Rapoartele inspectorilor de specialitate din CJT, transmise comisiei de evaluare, sunt fără excepție negative, consemnând numeroasele minusuri care au adus instituției o imagine proastă, au generat scandaluri și procese. Iată o mostră din analiza economică: „Muzeul de Artă Timişoara a realizat, la sfârşitul anului 2018: 58% din bugetul final aprobat și 40% din estimările contractului de management… cheltuielile de capital au fost executate în proporţie 1% faţă de bugetul final aprobat şi faţă de estimările contractului de management… din analiză rezultă că, deşi au fost solicitate sume pentru investiţii la MArT, ele nu au fost cheltuite, ceea ce indică o reducere a eficienţei în ceea ce priveşte managementul financiar al instituţiei… În concluzie, în perioada 01.10.2017 – 31.12.2018, din analiza corelaţiei dintre raportul de activitate, bugetul şi contul de execuţie şi contractul de management, cu privire la managementul financiar la Muzeul de Artă Timişoara, se poate observa un management defectuos în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor din Contractul de management al Muzeului de Artă Timişoara pentru perioada 01.10.2017 – 31.12.2021”.
Referatul din 6 martie 2019, privind programele şi managementul operational, este la fel de critic. Se arată că, „începând cu luna februarie 2018, instituția este implicată într-un scandal mediatic vizând un contract de împrumut între Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Timișoara, referitor la Colecția Baba. În fapt, contractul dintre instituțiile menționate a fost reziliat pentru nerespectarea obligației de expunere integrală a 27 de lucrări de pictură aparținând artistului Corneliu Baba. O informare înregistrată sub nr. 4543/15.03.2018, cu privire la situația Colecției Baba, a fost întocmită de Compartimentul Corp de Control din cadrul Consiliului Județean Timiș. Urmare a situației vizând Colecția Baba, la data de 13 martie 2018 a fost depus atât la Consiliul Județean Timiș, cât și la Ministerul Culturii, respectiv Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor un memoriu pentru eliberarea din funcție a dlui Victor Neumann, manager al instituției, memoriu semnat de cinci profesori universitari din Timișoara”.
Controalele făcute de Curtea de Conturi și auditarea internă a CJT ajung la aceeași concluzie, că nu s-a realizat inventarierea generală a bunurilor de patrimoniu și nici laboratorul de restaurare, pentru care CJT alocase 490.000 lei. În concluzie, „putem afirma că Muzeul de Artă Timișoara, prin managerul său, în perioada analizată, nu a respectat în totalitate Legea nr. 311/2003 privind muzeele și colecțiile, cu modificările și completările ulterioare, prin nepunerea în valoare a întregului patrimoniu al instituției, și nu a îndeplinit o mare parte din misiunea asumată prin Proiectul de management”, arată inspectorul de specialitate. Referatul pe domeniul resurselor umane înregistrează numeroasele demisii ale muzeografilor, arată că nu s-au organizat examenele de promovare pentru debutanți, că, în 2018, niciun angajat nu a participat la cursuri de perfecționare și conchide că „sunt deficiențe în managementul resurselor umane din cadrul instituției”. Se află pe rol mai multe procese cu salariați concediați sau sancționați fiindcă au semnalat nereguli manageriale și au cutezat să constituie un sindicat. Vicepreședintele sindicatului, Filip Petcu, a câștigat deja în primă instanță procesul din Dosarul 116/30/2019, în care a contestat o sancțiune.
În aceste circumstanțe, cum a ajuns onorata comisie de evaluare la nota de trecere 8,96 este încă o enigmă.
Dl Victor Neumann nu este potrivit pentru funcția de director la Muzeul de Artă. Nu are studii de specialitate, este istoric. Dar nu acesta este principalul argument, ci faptul că a reușit, din 2014, de când administrează instituția, să o golească de specialiști, să alunge muzeografii, istoricii de artă și să creeze o mică feudă cu supuși selectați din anturajul propriu (foști doctoranzi și studenți). Antecedente sale manageriale de scurtă durată din anii ’90 la Institutul Intercultural, despre care s-a vorbit puțin pentru a proteja imaginea instituțiilor europene fondatoare, arată că dl Neumann a identificat instituția cu propria persoană și a folosit bugetul în acest sens. La Muzeul de Artă, dl Neumann se celebrează pe sine prin lansări de carte — Istoria Banatului (07.07. 2015), lansarea seriei de autor V. Neumann (04.12.2015), lansarea vol. Timișoara sub semnul prințului Eugeniu de Savoya (18.10.2016), prin conferința de istorie conceptuală care a costat 180.000 lei deși nu are legătură cu misiunea unui muzeu de artă, iar standul de carte este folosit pentru valorificarea cărților directorului. Cunoscute și consemnate în rapoarte oficiale, în sesizări ale salariaților sau chiar în scrisori semnate de zeci de specialiști, faptele de arme ale directorului Victor Neumann vulnerabilizează o instituție emblematică a Timișoarei, dând o lovitură în plus Capitalei Culturale Europene aflate în suferință.
Post Scriptum: La ieșirea mea din birou, președintele CJT a ținut să-i împărtășească motivele prezenței mele consilierului județean Dan Poenaru, cândva șef la PSD: „Cea mai mare viperă”, a apreciat Dan Poenaru prestația mea jurnalistică. „Mie-mi spui!”, a conchis Dobra, continuând să îi povestească despre „bârfa cu mitropolitul”. Cum am spus, PSD nu se dezminte.