Preşedintele american Barack Obama a fost întâmpinat cu ostilitate la sosirea sa în Germania, zeci de mii de persoane protestând la Hanovra împotriva Acordului Comercial dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Potrivit autorităţilor, circa 35.000 de persoane au participat la demonstraţie însă, conform organizatorilor, numărul acestora se ridică la 90.000.
Preşedintele american susţine, în turneul său european, încheierea cât mai grabnică, dacă se poate chiar anul acesta, a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).
Negocierile pe marginea acestuia continuă între UE şi SUA, dar sunt intens criticate de opinia publică din Europa, care se teme de o instaurare a unei „dictaturi” a marilor corporaţii multinaţionale, cărora prevederile TTIP le-ar da puteri asupra guvernelor naţionale.
La nivel declarativ, se doreşte ca TTIP să reducă barierele transatlantice care stau în calea comerţului şi a investiţiilor între UE şi SUA. „TTIP se doreşte să fie un acord de comerţ ambiţios şi cuprinzător, care extinde semnificativ comerţul şi investiţiile între Statele Unite şi UE, măreşte creşterea economică, numărul locurilor de muncă, şi competitivitatea internaţională, şi găseşte soluţii globale la problemele comune care preocupă ambele ţări.”
Însă, o alianță de peste 480 de organizaţii ale societăţii civile, organizaţii de protecţie a consumatorului, grupuri de mediu şi sindicate din întreaga Uniune Europeană, din care 21 sunt din România, se opune acordului şi atrage atenţia asupra pericolului instaurării unei „corporatocraţii”.
O petiţie sub numele “European Citizens’ Initiative”, care cere oprirea acordurilor TTIP (UE-SUA) şi CETA (UE-Canada), a strâns, între 2014-2015, peste 3 milioane de semnături de la cetăţeni din cele 28 de state ale Uniunii Europene (mai exact 3.263.920 de semnături), dintre care 25.247 din România. Petiţia a fost lansată de campania ‘Stop TTIP’ (https://stop-ttip.org/).
”Reglementările TTIP au consecințe pe termen lung pentru 500 de milioane de cetățeni UE, din 28 de state membre, dar sunt negociate în spatele ușilor închise. De aceea ne opunem“, a spus Michael Efler, reprezentant al comitetului cetățenilor și purtător de cuvânt al asociaiei Mehr Demokratie în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Bruxelles.
În mod special inițiativa critică clauzele de soluționare a litigiilor investitor-stat. Acestea sunt norme ce privesc protecția investițiilor, ce garanteaza protecție amplă investitoriilor străini de anvergură. Dacă, de exemplu, un parlament național votează o lege ce va afecta investițiile și profiturile unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul de a intenta un proces, dar nu în instanța unui tribunal public local, ci în fața unui tribunal de arbitraj confidențial.
Organizaţiile civice se tem că este vorba de o încercare comună a companiilor multinaționale, de pe ambele părți ale Atlanticului, de a penetra piețele deschise în detrimentul protecției consumatorilor, a siguranței alimentare, a unor standarde sociale valoroase, a reglementărilor cu privire la utilizarea de toxine sau a regulamentelor privind siguranța bancară.
În UE este utilizat principiul precauției în privința aprobarii produselor chimice. Pe piața din SUA se aplică abordarea conform căreia numai atunci când nocivitatea unui produs a fost dovedită în mod explicit, acesta este retras. Prin TTIP o companie ar putea înregistra un produs în Statele Unite și plasa acest produs, după aceea, pe piața europeană, consideră aceste organizaţii.
Susan George, preşedinte al Consiliului de Administrație al Institutului Tansnaţional Amsterdam, care se opune acordului, crede că TTIP este extrem de periculos, pentru că a fost pregătit de către corporațiile transnaționale de aproximativ 20 de ani: “Companiile caută să privatizeze nu numai sistemul judiciar, dar și părti importante din funcția legislativă a guvernelor prin preluarea de decizii cu privire la regulamente și standarde. Ele ar putea intimida chiar ramuri executive cu amenințarea unui bombardament de procese, în cazul în care încearcă să îmbunătățească legislația ce privește băncile, forța de muncă, schimbările climatice, siguranța alimentară, sănătatea, etc. TTIP este o amenințare serioasă la adresa democrației – noi vrem democrație, nu corporatocrație”.
Chiar şi unii oficiali europeni sunt sceptici cu privire la încheierea acordului comercial, fiind de părere că acesta nu va putea fi semnat dacă SUA nu face unele concesii şi nu îşi deschide licitaţiile pentru firmele din Europa.
A 13-a rundă de negocieri pentru TTIP urmează să aibă loc săptămâna viitoare la New York. Negociatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului şi-au exprimat speranţa să încheie negocierilor în cursul mandatului lui Obama, care expiră la sfârşitul anului.