– Primăria Timișoara a cheltuit 250.000 de lei din fonduri UE pentru un Ghid anti-corupție
– Cea mai mare parte a banilor a mers către funcționarii care au gestionat proiectul european
– La scurt timp după încheierea proiectului anti-corupție, un director din Primărie a devenit suspect într-un dosar de corupție
– Primăria Timișoara a decontat un milion lei din proiecte europene în perioada 2017–2020, dar a plătit 6,5 milioane lei sporuri pentru 128 angajați 

Primăria Timișoara a publicat pe site-ul instituției un document oficial numit Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și conflictelor de interese. Documentul este rezultatul unui proiect finanțat 95% din fondurile Programului Operaţional Capacitate Administrativă-POCA 2014–2020, obiectivul specific 2.1 „Introducerea de sisteme şi standarde comune în administraţia publică locală, ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordantă cu SCAP”. 

Cu 250.606 lei, 60 de funcționari au fost instruiți în 2019, timp de un an, în seminarii și dezbateri despre cum să se ferească de corupție și cum se procedează etic. Considerat proiect „soft”, unde obiectivul nu este o investiție materială, Promovarea şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea corupției și consolidarea principiilor de etică și integritate în activitatea administrației publice locale la nivelul municipiului Timișoara, cod smis 117063, și-a propus creșterea nivelului de transparență și integritate în primărie. 

Oportunitate și cerință a Strategiei Naționale Anticorupție

Întrebată care este eficiența acestui proiect și dacă nu cumva bifează o obligație, fără a produce efecte reale în instituție, Magdalena Nicoară, directoarea Direcției Dezvoltare și manager de proiect, a declarant că primăria a considerat oportun un astfel de proiect pe fonduri europene, fiindcă altfel ar fi trebuit elaborat un ghid din banii administrației locale: „Este o cerință a Strategiei Naționale Anticorupție, oricum eram obligați să facem instructaje și ghid, așa am rezolvat pe fonduri europene, cu o contribuție mică a primăriei”. Primăria Timișoara a aderat la Strategia Națională Anticorupție în 2016. 

Grupul-țintă a fost selectat din personalul executiv, dar au fost chemați și șefii: 40 funcționari din instituție și din deconcentratele subordonate municipalității și 20 șefi de departamente, secții, direcții. Practic, s-au organizat mai multe întâlniri la Incuboxx, o clădire de birouri aparținând primăriei, unde s-au prezentat informații din strategia anticorupție și s-au discutat cazuri. 

„Îmi amintesc o discuție deschisă de responsabila cu etica dintr-un spital, care se întreba cum va putea să-l tragă de mânecă pe șeful căruia îi este subordonată ca să nu ia șpagă”, a mai spus Magdalena Nicoară.

De remarcat că în Primăria Timișoara există un compartiment de control antifraudă și un responsabil cu strategia anticorupție. Plus Corpul de control al primarului, care poate ancheta cazuri de încălcare a integrității. 

La finalul proiectului, presa a fost informată despre rezultate, cum ar fi îmbunătățirea competențelor angajaților în privința combaterii corupției, cunoștințe legislative, aplicare crescută a normelor, standardelor, procedurilor și mecanismelor etice de către autoritățile publice. Practic, de pe urma proiectului a rămas un ghid de bune practici de peste 100 de pagini, publicat pe site și distribuit pe secții în formă printată. 

Pe ce s-au dus banii

Din informațiile primite de la Bogdana Olaru, membră în echipa proiectului, sumele deja rambursate de APOCA au fost folosite astfel: aprox. 32.000 lei pe promovare, 37.000 lei pentru organizarea seminariilor, care nu au inclus chirie, cca. 11.000 lei — consumabile, 14.000 lei — elaborarea ghidului și peste 70.000 lei au mers către managementul proiectului, adică 1/3 din întreaga sumă. 
Problema plăților din fonduri UE către angajați e însă mai răspândită în Primăria Timișoara.

La preluarea mandatului de primar în noiembrie 2020, Dominic Fritz dezvăluia că l-a surprins suma sporurilor încasate de angajații primăriei pe proiecte europene. Deși gradul de absorbție a fondurilor era de numai 0,22%, ceea ce însemna un milion de lei bani rambursați, 128 de angajați au primit sporuri de 6,5 milioane lei pe fonduri în perioada 2017–2020, a spus Fritz. Mecanismul era simplu, pe procese verbale semnate de șefi se puteau primi sporuri plătite din banii primăriei, nu din fondurile proiectelor europene, unde astfel de cheltuieli sunt clar alocate. 

„Sunt sporuri care se pot acorda până la 50% din salariul de bază (…). Ideea este că ei muncesc la aceste proiecte în timpul orelor de lucru, nu sunt ore suplimentare. Sunt unele proiecte în care nu s-a mişcat nimic, dar văd în tabel că cineva a primit un spor de 30–40% pentru 80–100 de ore muncite într-o lună pentru acest proiect; văd, o dată la două zile, o şedinţă de coordonare de două ore, iar acolo am nişte semne de întrebare, pentru că rezultatul nu corespunde cu efortul presupus depus”, declara Dominic Fritz, în conferința de presă din 10 noiembrie 2020. Decizia sa a fost de a tăia sporurile pe fonduri europene în ultimele două luni ale anului trecut.

L-am întrebat pe fostul primar, Nicolae Robu, dacă sporurile depindeau de bunăvoința șefilor și a primarului. „Este multă nepricepere aici din partea succesorului meu, sunt mai multe etape în implementarea proiectelor, mai întâi se lucrează la partea de elaborare și la aspectele juridice, apoi la licitații, la proiectare, la achiziții, omologări, iar răspunderea merge până la recepție. Abia după aceea intră banii, dar oamenii lucrează în tot acest timp”, ne-a declarant Nicolae Robu. 

Întrebat de ce primesc funcționarii în continuare sporuri după ce etapa lor de lucru s-a încheiat, Robu a spus: „Categoric că nu sunt plăți făcute farmaceutic. Activitatea pe proiecte europene nu este una ritmică, stimulentele nu se dau pe pontaje, dar acesta este sistemul”.   

Nici Magdalena Nicoară nu poate clarifica până la capăt chestiunea: „Eu pot răspunde doar pentru cei 28 de oameni din echipa noastră, nu am văzut niciodată o situație generală pentru cei 128, ca să știu cine cât a încasat”. 

E clar însă că, în proiectul despre etica și integritatea în primărie, grosul banilor intră în buzunarul echipei de proiect, adică o treime din suma alocată din programul european. 

Un director din primărie, acuzat de corupție, în ciuda Ghidului de bune practici 

În octombrie 2020, la scurtă vreme după închiderea proiectului cu titlul kilometric Promovarea şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea corupției și consolidarea principiilor de etică și integritate în activitatea administrației publice locale la nivelul municipiului Timișoara, un scandal încă neelucidat a zguduit primăria. Florin Răvășilă, șeful Direcției Clădiri Terenuri I Est, a intrat ca suspect în două dosare ale DNA, deschise inițial cu cercetări in rem, referitor la acte de corupție prin angajări nelegale la Direcția Creșe, dar și la o mită de 40.000 euro, care ar fi fost primită de la firma responsabilă cu administrarea a două cimitire din Timișoara, pentru a fi preferată la licitație. 

Presa locală a aflat că ar exista o înregistrare video a încasării mitei, informație confirmată de fostul primar, care a dispus o cercetare a Corpului de control al primarului și i-a suspendat dreptul de semnătură directorului Răvășilă, persoană adusă în primărie ca om de încredere și coleg de partid în PNL. Înregistrarea însă nu a văzut-o, declara Nicolae Robu pentru tion.ro în octombrie 2020, „pentru că n-am avut tăria să mă uit la o înregistrare în care se făceau niște intervenții pe un mort. Nu-i treaba mea…”. 

Dar, fiindcă cercetările nu s-au finalizat, actualul primar i-a restituit directorului suspect de corupție dreptul de semnătură în absența unor argumente legale. Ghidul de bune practici în prevenirea corupției, care consemnează riguros metodologii, instrumente, metode, standarde și practici în combaterea corupției, rămâne o lectură inutilă pentru acei funcționari ai administrației publice locale puși pe căpătuială.