Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) a fost elaborată la începutul anilor 1960 pentru a transpune în politici obiectivele definite de Tratatul de la Roma din 1957 și preluate apoi în Tratatul privind Uniunea Europeană. Ultima reformă a PAC a avut loc în 2013 și a fost aprobată în 2015 și de atunci agricultura din Timiș este coordonată de principiile și recomandările PAC 2015 -2020.
De ce PAC este de o importanță colosală pentru România?
Din păcate, fermierii, nu numai din țara noastră, ci și din celelalte 26 țări ale UE, sunt tot mai nemulțumiți de prevederile PAC, de aceea Comisia Europeană a pus la îndoială eficiența întregii Politici Agricole Comune după care a fost coordonată agricultura UE, până acum. În această perioadă se analizează dacă reforma aprobată în 2015 a mers îndeajuns de departe pentru a putea răspunde provocărilor legate de echilibrarea sprijinului pentru fermieri, de viitorul economic al agriculturii și al zonelor rurale, de grija pentru mediu (ecologizarea), de combaterea schimbărilor climatice și de asigurarea unei producții sustenabile de alimente sigure. În plus, acum se menționează că viitoarea PAC 2020 -2027 ar trebui să integreze și mai bine evoluțiile pozitive din domenii precum sănătatea, comerțul, bioeconomia, economia circulară și economia digitală.
La sfârșitul lunii martie, prof. dr. Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, actual vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a participat la o dezbatere la Ministerul Agriculturii despre viitorul PAC 2020 -2027. „M-am îngrozit ce am auzit în unele discursuri. Pe mulți europarlamentari i-am auzit vorbind despre agricultură, fără să se consulte cu nimeni, dar le spun să se exprime pe problemele lor, la care se pricep, fiindcă interesele țării sunt altele. Această construcție PAC e de o importanță colosală pentru țara noastră, fiindcă România este altceva decât Germania sau Franța. În primul rând este o altfel de raportare, inclusiv a fermierilor cu primăriile și cu celelalte autorități publice, pentru a menține un sector agricol la un nivel de performanță. Amintesc că crescătorii de animale din Timiș trebuie să ajungă să vândă pe piețele din Europa material biologic de certă valoare, nu să cumpere, așa cum se întâmplă acum. De fapt toți crescătorii de animale români îl cumpără de afară. Sectorul agricol din România import material biologic de peste 1 miliard de euro anual, iar asta înseamnă că suntem o țară săracă. Așa ceva este de neacceptat. Dacă ne uităm la balanța de plăți a România este evident că suntem deficitari. Importăm inclusiv animale vii. De ce? Se vede undeva? În ultimii ani pondererea sectorului zootehnic la PIB a scăzut. Nu e nomal. Actualmente este sub 30%. Trebuie să fim independenți, să nu ajungem să importăm aproape nimic pentru agricultură”, spune prof. Tabără.
Cauzele eșecului
Specialiștii susțin că, de la ultima reformă, din 2013, realitățile economice, sociale și politice s-au schimbat semnificativ, de aceea este nevoie de o nouă reformă a PAC pentru 2020. Iată care sunt situațiile concrete care au pus la îndoială eficiența PAC?
1.Prețurile la produsele agricole au scăzut mult, în timp ce incertitudinea de pe piață a crescut, în principal din cauza unor factori macroeconomici și a unor tensiuni geopolitice, motiv pentru care o planificare clară și pe termen lung a sectorului este mai greu de realizat.
- În cadrul negocierilor comerciale, se pune mai vizibil accentul pe acorduri bilaterale, mai degrabă decât pe cele multilaterale. Prin urmare, interesele ofensive și defensive trebuie cântărite atent, iar sectoarelor sensibile trebuie să li se acorde atenția cuvenită.
- UE și-a asumat noi angajamente internaționale. Pentru agricultură, sunt relevante în special cele privind schimbările climatice, semnate la cea de a 21-a Conferință a părților, COP21, și cele privind dezvoltarea durabilă, luate prin adoptarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.
O situație explozivă este și faptul că de doi ani se înregistrează fenomene geopolitice ample în UE, precum migrația pe scară largă, cu efecte dramatice pentru agricultură. De aceea, ca parte din programul său de lucru pentru 2017, Comisia Europeană a început să organizeze consultări pe scară largă pentru a reflecta asupra posibilităților de a simplifica și moderniza PAC și de a-i maximiza contribuția la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a celor stabilite prin cele zece priorități. În acest sens, se va axa pe anumite priorități de politică pentru viitor și va ține cont de opinia platformei REFIT, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel cadrul financiar multianual. Punctul de plecare va fi o evaluare bine fundamentată a rezultatelor politicii actuale.
„Deși viitorul PAC este deja dezbătut în mai multe foruri, procesul va include o consultare amplă și un studiu de impact. Vom analiza rezultatele de până acum, vom aplica lecțiile învățate în timpul implementării celei mai recente reforme, vom purta un dialog structurat, vom puncta din nou care sunt dificultățile actuale și vom încerca să anticipăm nevoile de modernizare și simplificare a PAC”, spune șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
Fermierii din Timiș pot participa la consultări
Amintim că în luna martie 2017 a avut loc cea de a 3524-a întâlnire a Consiliului Uniunii Europene Agricultură și Pescuit la Bruxelles, la care au participat și reprezentanții Ministerului Agriculturii din România. Pe ordinea de zi s-a aflat și subiectul privind viitorul Politicii Agricole Comune peste 2020. Prioritățile menționate au fost: construirea capacității de rezistență a PAC, managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate și inovare, răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), asigurarea transferului între generații de cunoștințe, instruire, reducerea poverii administrative, menținerea orientării către piață, întărirea poziției fermierilor, simplificarea PAC.
Ministerul Agriculturii este de acord cu prioritățile prezentate la întâlnirea de la Bruxelles, apreciind în mod deosebit importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile. De asemenea, țara noastră consideră că, prin intermediul unor astfel de acțiuni, politica de dezvoltare rurală poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE. Cu acest prilej, România a reiterat că susține propunerea președinției Comisiei Europene de a iniția o dezbatere privind perspectivele Politici Agricole Comune post 2020. Fermierii din Timiș care vor să participe la consultările ce au loc la nivelul celor 26 de țări UE pot urma acest link: https://ec.europa.eu/agriculture/consultations/cap-modernising/2017_ro.