Ecologiştii din Caraş-Severin au cerut ajutor de la Ministerul Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor epentru a stopa tăierile ilegale de arbori din aria protejată Divici – Pojejena. Aceasta face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier şi Natura 2000, dar autorităţile nu par capabile să oprească fenomenul.
„Solicităm intervenţia Ministerului Mediului şi a Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru a stopa dispreţul cu care RNP Romsilva tratatează PN Porţile de Fier din subordine precum şi pentru a stopa superficialitatea cu care acţionează autorităţile cu responsabilităţi directe în combaterea agresiunilor împotriva acestui parc. Dacă este vorba de proprietari privaţi ai terenurilor pe care s-au produs tăierile, nimeni dintre aceştia nu a încheiat cu cineva vreun protocol de administrare în baza Legii Ariilor Naturale Protejate a terenurilor proprii incluse în parc şi nu a primit până în prezent nici o compensaţie pentru restricţionarea dreptului de folosinţă în urma includerii terenurilor într-o zonă de protecţie integrală. Până la apariţia de reglementări care să lămurească acest aspect, Administraţia PN Porţile de Fier rămâne responsabilul de facto şi de jure a activităţilor de protecţie şi conservare a naturii pe aceste terenuri”, transmite GEC Nera.
Ecologiştii susţin că astfel de tăieri întreţin şi incendiile de vegetaţie care au izbcnit săptămâna trecută în păduri. De asemenea, o pădure rară înseamnă şi viituri mai puternice.
„Poate RNP Romsilva, în interiorul căreia funcţionează administraţia PN Porţile de Fier, va spune că este un mizilic la cât a aprobat să se taie în parcurile naţionale Domogled – Valea Cernei sau Semenic – Cheile Caraşului. Nu trebuie uitat însă că PN Porţile de Fier este parte a Convenţiei Internaţionale de la Ramsar şi a reţelei europene Natura 2000 prin zonele umede de pe malul Dunării de genul ASPA Divici – Pojejena. Acest caz, alături de depozitarea de gunoaie şi poluarea cu praf de deşeuri miniere a rezervaţiei Ostrovul Moldova Veche precum şi de cantităţile mari de PET-uri aduse de râul Nera în rezervaţia Balta Nera – Dunăre, incluse deasemenea în parc, ar putea crea statului român probleme în cadrul acestor două organisme internaţionale”, mai spun ecologiştii.
