Podurile orașului sunt într-o evidentă stare de degradare ce durează de mulți ani. Mare a fost bucuria cetățenilor când au văzut prin vară că se încep două șantiere concomitent. Se bucurau că vor circula din nou în mod civilizat chiar dacă vor avea parte de câteva luni de disconfort.
„Podul de la Elba” așa cum este cunoscut de majoritatea dintre locuitori, chiar dacă are un alt nume oficial, a început primul. S-a închis circulația, s-a decopertat parte superioară cu un avânt greu de imaginat pe la noi. Dar avântul a murit la fel de brusc cum a pornit, ca un foc de paie. De jumătate de an se mișcă câte o piatră la câteva zile sau se mută o roabă cu materiale de ici-colo. A venit iarna, a venit înghețul, a venit și noul an, dar mare lucru nu se întâmplă la acel pod.
Sigur, pretextul vremii nefavorabile este oricând binevenit pentru a fi plasat ca motiv de inactivitate.
Poate lucrurile nu ar fi fost atât de grave dacă nu se începea în același timp și șantierul de reabilitare al podului de pe bulevardul Dragalina. Aici este cu atât mai perturbată circulația cu cât este singurul loc prin care puteau ajunge tramvaiele la Gara de Nord.
„Activitatea” a fost și mai sporadică dacă o comparăm cu celălalt pod. Au fost invocate motive tehnice ce ar fi fost necuprinse în proiectul inițial.
Mare a fost mirarea, dar și neliniștea cetățenilor din zonă când au văzut azi un muncitor învârtindu-se în jurul unui utilaj. „Gata, începe din nou șantierul !” și-au spus cei mai optimiști.
Speranțe deșarte! După ce a terminat rondul de câteva minute în jurul mașinăriei, omul nu s-a apucat de treabă. S-a scărpinat în cap a mirare, apoi s-a mai scărpinat și în alte locuri ce nu putem să le dezvăluim aici în public. Nu ne permite decența să intrăm în amănunte. După o vreme, harnicul meșter a dispărut în ciuda faptului că nu era deloc ceață.
O altă șansă ratată de a vedea o posibilă activitate pe pod.
Până atunci șoferii înjură, pietonii fac acrobații, tramvaiele merg pe alt traseu ce nu are legătură cu gara.
În toată tevatura există şi un minuscul licăr de „optimism”. În acest an se vor deschide cel puțin încă trei șantiere pentru a repara încă un pod și a construi două noi. În optimismul lor contagios, timișorenii trag speranța să se muncească măcar puțin mai sârguincios la cele trei lucrări.
