Dosarul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat este judecat din 2009 la Judecătoria Haţeg.
Miza celui mai îndelungat proces aflat pe rolul unei instanţe din Hunedoara sunt peste 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din Masivul Retezat, retrocedate în 2006 presupuşilor moştenitori ai familiei baronilor Kendeffy.
Dosarul în care Academia Română a contestat modul în care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au intrat în posesia suprafeţelor întinse din Parcul Naţional Retezat, la doar un an de când au depus cererile de revendicare, a ajuns la Judecătoria Haţeg încă din anul 2009. A trecut un deceniu de la începerea procesului, iar expertizele solicitate în cauză nu au fost clarificate. Astfel, judecarea cauzei va fi continua şi în 2020. „Instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru efectuarea dreselor la cei doi experţi, cu menţiunea de a depune la dosar punctul de vedere. Prorogă punerea în discuţie a obiecţiunilor după depunerea punctului de vedere aş acestora”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
Retrocedarea miilor de hectare din Retezat unor cetăţeni străini care nu fost niciodată în România a stârnit o mulţime de controvese şi a făcut obiectul unor plângeri penale, soluţionate prin clasare. Din 2009, Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz.
întreaga poveste, pe adevarul.ro.