Societatea culturală Almăjana are deja o destul de veche tradiție a promovării actului literar și științific. De aproape 18 ani, profesorul Iosif Băcilă se îngrijește de apariția regulată a unei reviste de înalt nivel intelectual. Este un exemplu de continuitate, acum când se reduce drastic numărul aparițiilor tipărite.
Revista de cultură „Almăjana” apare în ediția pe hârtie având ca editori Cercul literar-artistic al Liceului Teoretic „Eftimie Murgu” și Centrul Zonal de Învățamânt Bozovici din Banat. Așa cum este modern în zilele internetului are și o ediție on-line care este realizată prin colaborarea dintre editori și ARP – Asociația Română pentru Patrimoniu.
Multe alte instituții cu, poate, mai mari posibilități bănești nu au reușit atâtea fapte culturale memorabile. Până acum au contribuit la apariția a nu mai puțin de douăzeci de volume de certă valoare din cele mai felurite domenii ale culturii. Chiar zilele acestea, pentru a marca cei 60 de ani de existență a Facultății de litere, istorie și teologie a Universității de Vest din Timișoara au fost lansate două volume atât de diferite în conținut dar atât de unitare în demersul spiritual asumat.
Doi dascăli tineri, foști elevi ai școlii din Bozovici, ajunși fiecare doctor în domeniul său de activitate și-au unit forțele într-o dublă lansare de carte.
Florina Maria Băcilă a finalizat un vechi vis al său, să aducă la lumină un volum de excepție dedicat unui uriaș poet creștin foarte puțin cunoscut. Traian Dorz a pătimit 17 ani de temniță grea pentru credința sa neînduplecată. A scris peste 4.000 de poezii, la început doar în memorie. Abia în anii eliberării sale, după jumătatea deceniului șapte, a început să-și adune creația pe hârtie, ajutat și de o mână de entuiziaști colaboratori, ce riscau mult pentru curajul de a multiplica de mână poemele creștine. Nu a avut parte să vadă nici măcar unul dintre volume publicat.
Creația religioasă nu era deloc încurajată în editurile de stat din epoca socialistă. Abia acum au început timid să fie tipărite lucrările sale. Dar mult mai cunoscute sunt piesele puse pe note ce se cântă în multe biserici chiar de rituri diferite. O multitudine de colinde se cântă de sărbători dar puțină lume știe că au un autor de talia poetului Traian Dorz. Acum, când este plecat de mult, diverse confesiuni pretind că este poetul lor.
Tocmai pentru a aduce în fața publicului larg dar și a filologilior această operă cvasinecunoscută, universitara Florina Băcilă a muncit mai mulți ani la opera sa, „Dorziana – o (re)construcție a textului prin limbaj,” ce promovează, analizează și pune la locul meritat poetul carcerelor. Acestă operă trebuiă să fie cunoscută și dacă ar trebui să ne referim doar la vastitatea preocupărilor poetului, ce are peste o sută de volume apărute în ultimii ani. Acestea sunt de toate facturile, de la psalmi neasemuiți, piese scrise pentru a deveni text religios pentru coruri, poezie mistică, proverbe puse pe versuri, eseuri sau comentarii despre texte biblice ori chiar versificări de pasaje din sfintele scripturi.
Un alt volum extrem de interesant a apărut tot cu acest prilej. Este vorba de o știință ce abia acum începe să fie aprofundată. Este la confluența mai multor domenii ce nu au fost studiate înpreună în acest mod. Tânărul doctor în științe geografice, Anton Lazăr, a avut o dilema încă de când era elev. A auzit de istoria religiilor, de filozofia religiilor și de alte abordări științifice ale religiei. Dar nu există aproape de oc o geografie a religiilor. A trecut la treabă și iată apărând un volum impresionant ce se apleacă asupra acestui domeniu atât de incitat și aproape inexistent în cultura română.
„Rolul religiei în dinamica identitară a comunităților” aduce o privire proprie autorului asupra legăturii de nedesfăcut dintre sistemele religioase și contextul lor geografic în care s-au dezvoltat. Iată cum editura Excelsior Art condusă de neobosita Corina Sein scoate în continuare cărți care de care mai incitante apropiindu-se de domenii greu de abordat de alții cu mai puțină pasiune.
