Avem istorie locală şi un bagaj imens de informaţii. O sursă nesfârşită de surprize deopotrivă pentru specialiştii în domeniu şi pentru public. Ce facem însă cu toate aceste… resurse de memorie. Cum le promovăm şi, mai ales, cum le protejăm? Specialiştii timişoreni în domeniul arheologiei şi istoriei, în general, caută răspunsuri.
La Direcţia pentru Cultură Timiş a avut loc joi dimineaţa o întâlnire de lucru a arheologilor şi istoricilor din judeţ. Aceasta a avut caracter de masa rotundă, cu diverse probleme de adus în atenţia profesioniştilor, dar şi a publicului. În principal, tema a fost destul de clară: „Evidenţa siturilor arheologice în politica de protejare a patrimoniului cultural al judeţului Timiş”. Evenimentul a avut ca coorganizator şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu.
Un alt rol al întâlnirii a fost strângerea relaţiilor de colaborare dintre diferite instituţii cu atribuţii în protejarea patrimoniului arheologic (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Banatului şi Universitatea de Vest), în vederea identificării, cartării şi înregistrării siturilor arheologice din judeţul Timiş. Se doreşte creionarea unei strategii regionale pentru protejarea acestui patrimoniu, plecând de la identificarea lui prin coordonate precise şi diseminarea informaţiilor către instituţiile cu atribuţii în domeniu.
În deschidere, Sorin Vlad Predescu, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, a oferit tot sprijinul instituţiei ca arheologia sa nu fie pe ultimul loc în cultura locală.
„Ca să protejăm, trebuie să ştim ceea ce protejăm. În momentul de faţă, există aproape 1.000 de situri arheologice identificate în judeţul Timiş, dintre care doar 10% au coordonate precise de localizare. Fără o delimitare clară a acestora, riscăm să se producă distrugeri iremediabile ale acestui tip de patrimoniu. Să nu uităm că suntem direct responsabili de păstrarea… memoriei colective a umanităţii”, spune Victor Bunoiu, consilier în cadrul Departamentului Arheologie, în cadrul DJC Timiş. De asemenea, specialistul a scos în evidenţă şi reperele legislative în vigoare la ora actuală.
Bogdan Şandric, analist la Institutul Naţional al Patrimoniului, a vorbit despre soluţiile administrative şi ştiinţifice posibile pentru protejarea şi valorificarea siturilor arheologice.
Dan Vlase, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, a sintetizat o retrospectivă a anilor 2014-2015, din perspectiva cercetării arheologice în judeţul Timiş.
Ca urmare a acestei întâlniri s-a stabilit crearea unui grup de lucru interinstituţional, care să stabilească exact următorii paşi în cadrul proiectului de cartare a siturilor vulnerabile din punct de vedere al identificării în teren.
S-a folosit prilejul întâlnirii si pentru lansarea oficială a broşurii de popularizare a patrimoniului arheologic din judeţul Timiş, intitulată “Arheologia Banatului – Cercetări. Descoperiri. Intervenţii (2015)”. Este vorba despre o publicaţie prin care Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş doreşte să promoveze în rândul publicului larg patrimoniul arheologic: o categorie de patrimoniu vulnerabil în cazul proiectelor de investiţii. Broşura va fi distribuită gratuit primăriilor şi altor instituţii direct implicate în gestionarea terenurilor cu potenţial arheologic.
