Adrian Veştea, propus de PNL pentru funcţia de ministru al Dezvoltării, a declarat miercuri că reorganizarea teritorial – administrativă a României este necesară. Această reformă a mai fost enunțată și de alți lideri politici, dar a fost de fiecare dată amânată din cauza piedicilor puse de baronii locali care se temeau că își vor pierde posturile.
Veştea, actual președinte al Consiliului Județean Brașov și șeful Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, a vorbit despre necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale, un proces care „sigur deranjează, sigur va crea foarte multe neplăceri, dar trebuie să înceapă printr-o evaluare cât se poate de serioasă”, potrivit Agerpres.
„Acest proces ar trebui să înceapă printr-o evaluare cât se poate de serioasă. Nu sunt în măsură astăzi să vă spun care este numărul de locuitori minim pe care ar trebui să îl aibă o viitoare unitate administrativ-teritorială, dar cred că la nivelul fiecărei regiuni să se poată gândi la o înjumătăţire a numărului. Vă dau un exemplu – şase judeţe la nivelul Regiunii 7 Centru pot deveni două regiuni şi în felul acesta putem avea eficienţă, putem să gândim proiecte strategice regionale”, a declarat Veştea la audieri.
Întrebat dacă politicienilor nu le este teamă de această reorganizare administrativ-teritorială, el a spus că nu ar trebui să le fie frică, aşa cum nici lui nu i-a fost când şi-a dat demisia din funcţia de primar.
„Nu cred că ar trebui să le fie frică, ţinând cont de faptul că nici mie nu mi-a fost frică. Mi-am dat demisia din funcţia de primar, am devenit preşedinte de consiliu judeţean, deşi nu ştiam cât va dura mandatul. Îmi voi da demisia din funcţia de preşedinte de consiliu judeţean şi vin ministru, deşi nu ştiu cât durează mandatul. Până la urmă ar trebui să ne asumăm, nu cred că ne-a făcut Dumnezeu doar primari sau preşedinţi de consilii judeţene sau miniştri, cred că trebuie să fim eficienţi şi trebuie să gândim în interesul cetăţenilor României”, a spus Veştea.
Context. Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
În ultimul deceniu au existat două exemple semnificative de trecere de la structurile județene la cele regionale: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF – în 2013) și SRI în 2019, într-o mișcare surpriză anunțată în premieră de G4Media.ro. Ambele instituții au fost reorganizate pe baze regionale ca să-și eficientizeze activitatea.
În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.
În decembrie 2020, și Asociaţia Municipiilor din România (AMR) ceruse o nouă organizare administrativ teritorială. „România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arătau reprezentanţii AMR.
Sursa: https://www.g4media.ro/
