Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, va lua, mâine, în discuție celebrul regulament care va modifica substanțial condițiile în care românii se pot împrumuta la bancă.
Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, regulamentul are şanse foarte mari să fie şi adoptat în această şedinţă, după ce a fost deja discutat şi modificat pe parcursul a mai multe luni. Au existat discuţii atât cu băncile şi Instituţiile Financiare Nebancare(IFN) specializate în credite de consum cât şi cu oficiali ai Guvernului. Regulamentul, arată mai multe surse informate, a ajuns pe agenda CA într-o formă nu atât de dură ca cea eleborată iniţial, dar nici atât de permisivă cum şi-ar fi dorit băncile şi, mai ales, IFN-urile.
Regulamentul ar fi urma să se aplice, cel mai probabil, de anul viitor, având în vedere că băncile au nevoie de timp pentru a îşi ajusta sistemele informatice. Important de menţionat, regulile nu se vor aplica şi celor care au deja un împrumut şii doresc să îl refinanţeze în decursul următorului an.
Credite mai mici sau chiar deloc. Nicio diferenţă între creditul de la bancă şi cel de la IFN
Concret, propunerile care vor fi luate în discuţie, în CA, vizează limitarea gradului de îndatorare pentru creditele acordate populaţiei la 40% din veniturile nete ale solicitantului, pentru creditele de consum şi cele imobiliare, în lei, şi 45% pentru clienţii care se află la primul credit. În aczul împrumuturilor în valută plafoanele au mers mult mai jos, la 20%.
În traducere, aceasta înseamnă că rata lunară nu va putea depăşi 45% din salariul net. În prezent, potrivit datelor de pe portalurile de specialitate, rata maximă acceptată de bănci merge şi până la 75% din veniturile nete cu o medie de peste 60%. Aceasta înseamnă că o parte a solicitanţilor nu se vor mai calfica pentru un împrumut în timp ce alţii vor putea lua sume mai mici.
De menţionat că, după cum afirmă sursele noastre, nu vor fi plafoane diferite pentru bănci şi, respectiv, IFN, deşi instituţiile nebancare au insistat pentru această diferenţiere motivând în principal, cu argumentul că, spre deosebire de bănci, ele nu atrag depozite şi, deci, nu apare riscul ca deponenţii să îşi piardă economiile.
Dacă s-ar merge pe varianta ca IFN-urile să fie tratate separat, se poate considera că este o măsură neconcurenţială. Și mai este ceva. Băncile controlează propriile IFN-uri. Dacă vor vedea că sunt condiţii mai laxe în zona IFN vor merge pur şi simplu cu creditarea în această zonă. Și atunci, nu mai contează că IFN-ul nu atrage depozite, dacă el este finanţat de bancă, iar banca are deponenţi. Riscul este tot al băncii”, explică o sursă.
Un lucru bun există , totuşi, în condiţiile în care plafonul se va aplica la salariul net al socilitantului şi nu la salariul net eligibil. În prezent, pentru a calcula gradul de îndatorare, băncile şi IFN scad mai întâi din salariul net celelalte rate precum şi o sumă sub titlul de „chletuieli de subzistenţă”, care ajunge uneori să sară de 100 de euro.
Câţi oameni vor fi afectaţi
Datele BNR arată că circa o treime dintre românii care au luat credite aveau un grad de îndatorare de peste 55%.
Dacă acest procent se aplică celor care nu au încă un credit, dar vor să se împrumute, înseamnă că cel puţin o treime dintre viitorii clienţi nu se vor mai califica, având în vedere că gradul de îndatorare va fi plafonat la 55%.
În realitate, însă, procentul celor care vor fi afectaţi va fi unul chiar mai mare, pentru că vorbim inclusiv de familii care au deja un credit, deci veniturile lor disponibile sunt mai mici.
sursa: capital.ro