Alături de primar, la nivelul fiecărui municipiu, al fiecărui oraș și al fiecărei comune, se constituie, se organizează și funcționează un consiliu local. Acesta este o autoritate a administrației publice locale, alcătuită dintr-un anumit număr de consilieri, aleși prin vot universal, egal, secret și liber exprimat. Candidaturile pentru obținerea unui mandat de consilier local pot fi, după caz, uninominale sau pe listele depuse de partidele politice sau de organizațiile asimilate. Consiliul local este o autoritate publică deliberativă, care își exercită atribuțiile îndeosebi prin adoptarea de hotărâri, în prezența unui număr de membri prevăzut de lege și cu votul unui număr de consilieri, pe care, de asemenea, îl stabilește legea.
De regulă, ședințele consiliului local sunt convocate de primar, întrucât acesta are interes ca proiectele de hotărâri întocmite la nivelul aparatului propriu de specialitate al primarului să fie aprobate de către consiliu local. Totodată, ședințele consiliului local pot fi convocate și la cererea unei treimi din numărul consilierilor în funcție. În toate cazurile, ședințele consiliului local se desfășoară în ziua, la ora și în locul stabilit prin actul de convocare transmis în timp util consilierilor, alături de o ordine de zi, de proiectele de hotărâri propuse a fi aprobate și de întreaga documentație necesară informării consilierilor locali, astfel încât aceștia să delibereze și să voteze în deplină cunoștință de cauză.
Potrivit art. 129 alin. (2) din C. adm., „consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local; b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local; e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern”. În virtutea acestui text, se impun a fi menționate câteva atribuții ale primarului, în corelație cu prerogativele „în oglindă” ale primarului: (i) consiliul local desemnează viceprimarii, în timp ce primarul le stabilește competența, prin delegarea unor atribuții în beneficiul acestora; (ii) consiliul local aprobă organigrama aparatului propriu de specialitate al primarului, în timp ce primarul îi numește, în mod individual, pe funcționarii publici încadrați în acest aparat și încheie contractele de muncă ale celor angajați în același aparat; (iii) consiliul local aprobă bugetul public local, la propunerea primarului, formulată în forma unui proiect de buget; (iv) consiliul local hotărăște darea în concesiune sau închirierea unor bunuri din domeniul public sau privat al unității administrativ-teritoriale, în timp ce primarul încheie cu diverse persoane contractele de concesiune și de închiriere astfel aprobate, în numele și în reprezentarea aceleiași unități administrativ-teritoriale; (v) consiliul local aprobă planurile urbanistice (general, zonale și de detaliu), în baza cărora primarul emite certificatele de urbanism și autorizațiile de construire; (vi) consiliul local atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de orice alte obiective de interes public local, la propunerea motivată a primarului; (vii) consiliul local aprobă condițiile de organizare și de funcționare a serviciilor comunitare de utilități publice (apă, canal, ridicare și colectare gunoi menajer, iluminat public, transport local), la propunerea primarului căruia îi revine responsabilitatea de a supraveghea gestiunea acestor servicii și de a informa consiliul local în privința randamentelor lor economice și a performanțelor lor tehnice.
Primarul are obligația de a pune în executare hotărârile consiliului local, chiar și în situația în care el — primarul — nu este de acord cu conținutul ori cu forma acestor hotărâri. Primarul nu poate ataca în justiție hotărârile consiliului local, dar poate cere prefectului să o facă, dacă apreciază că hotărârile consiliului local sunt nelegale.
La nivelul consiliului local, se constituie mai multe comisii de specialitate, al căror rol este acela de a aviza — atât pentru legalitate, cât și pentru oportunitate — proiectele de hotărâri, supuse aprobării ședinței de plen a consiliului.
Art. 143 din C. adm. stabilește următoarele: „(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept: a) în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat conform prevederilor legale; b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a patru luni calendaristice consecutive; c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți (…). (2) Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului”, care va solicita Guvernului organizarea alegerilor locale parțiale, la nivelul unității administrativ-teritoriale în care consiliul local s-a dizolvat de drept.
