Stadioane, aquaparkuri, drumuri mai bune și spitale regionale! Acestea sunt doar câteva dintre investițiile promise timișenilor de ani buni și nerealizate până acum. Promisiunile autorităților județene nu s-au concretizat în ultimii 6 ani și auzim aceeași placă, auzim că vom avea unități sanitare moderne, că vom avea șosele pe care să nu stăm bară la bară și că obiectivele turistice din județ vor fi dezvoltate. Însă, concret, nu am văzut decât planuri și promisiuni.
Acum se pare că județul Timiș are o șansă de dezvoltare cu bani europeni. Prin Banca Mondială, autoritățile timișene ar putea atrage sute de milioane de euro pentru implementarea marilor proiecte gândite de ani buni, dar niciodată duse la capăt sau măcar începute.
„Banca Mondială și Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România ne-au solicitat, în cadrul campaniei, Alege prioritățile orașului tău, o listă de 10 investiții majore care să fie finanțate în județul Timiș.
În urma analizei pe care am făcut-o, pot să vă anunț că am propus următoarele obiective, pe care le consider esențiale pentru dezvoltarea Timișoarei și județului Timiș și a căror valoare depășește 700 de milioane de euro: Sală Polivalentă, Stadion nou, Terminalul Intermodal, Institutul de Oncologie, Spitalul Regional, Centura Nord-Vest Timișoara, Aqua Park, Extinderea Aeroportului, Drum Eurotrans Timișoara-Moravița, Legătura rutieră dintre A 1 și DN 69”, a anunțat președintele Consiliului Județean Timiș. În acest număr al săptămânalului „Banatul Azi” vom analiza o parte din obiective și vă vom arăta importanța lor, astfel încât dumneavoastră, locuitorii capitalei Banatului, să puteți lua o decizie informată.
Drumul de legătură A1 – DN 69
În anul 2009, când autostrada A 1 prindea contur în județul Timiș, autoritățile de atunci fie nu au avut știința necesară, fie nu le-a păsat, sau pur și simplu nu au realizat că Timișoara are nevoie de legături directe cu autostrada A 1. Așa s-a ajuns ca orașul de pe Bega să fie legat de șoseaua rapidă — mai ales de cea care duce în vestul Europei — de două drumuri, ambele departe de urbe. Astfel, șoferii se înghesuie și pierd zeci de minute pentru a ajunge pe autostradă pe relația Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata, sau pe relația Timișoara – Remetea Mare – A 1. Asta în timp ce municipiul Arad, un oraș cât jumătate din Timișoara, beneficiază de 4 noduri rutiere de urcare și coborâre de pe autostradă. Iar aceste decizii au fost luate de administrațiile județene, împreună cu Guvernul, într-o vreme când liderii acestora erau toți din același partid — PDL.
În ultimii ani s-a pus problema construirii unei noi legături între Timișoara și tronsonul de autostradă Timișoara – Arad. Însă, încă de pe vremea când la șefia CJ Timiș era fostul premier Sorin Grindeanu, s-a tot promis construirea acesteia, dar până în prezent nu s-a făcut nimic. Pe fir a intrat și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care a preluat proiectul ce poate fi finanțat acum de Banca Mondială.
„Drumul de legatură va fi construit la profil de DN, cu două benzi pe sens. Va avea aproximativ 10 kilometri. Finanțarea este asigurată din fonduri europene. În acest moment se așteaptă trecerea perioadei de postare pe site a acordului de mediu, pentru aprobarea lui. După asta se scoate la licitație contractul pentru proiectare și execuție”, este ultima informare făcută de CNAIR, pentru „Banatul Azi”.
Construcția sălii polivalente și reconstruirea stadionului „Dan Păltinișanu”
Timișenii așteaptă de mai bine de 2 ani începerea ridicării unei săli polivalente de 16.000 de locuri. Însă luptele politice dintre autoritățile județene și administrația orașului Timișoara au ținut până acum proiectul pe loc. În timp ce primarul Robu insistă că o astfel de sală trebuie construită în orașul de pe Bega, liderul CJ Timiș, Călin Dobra, ține ca spațiul multifuncțional să fie ridicat pe un teren din Giroc, chiar la granița cu Timișoara. Înte timp, pe site-ul Companiei Naționale de Investiții nu apare niciun proiect legat de sala polivalentă la Timișoara.
În toamnă, primarul Timișoarei anunța, vesel, pe Facebook, că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a aprobat locul pe care se va construi sala polivalentă de 16.000 de locuri, acesta situându-se undeva lângă Stadionul „Dan Păltinișnu”, amplasament ales de el. Imediat, Dobra a ieșit la rampă și a declarant că de fapt nu s-a ales o locație finală și că singura agreată de experții CNI ar fi cea de la Giroc. Acum, chiar dacă nu avem o locație, un proiect sau o axă de finanțare sigură, liderii CJT promit finanțare prin Banca Mondială.
În ceea ce privește un nou stadion la Timișoara, veștile sunt la fel de proaste. Despre acest obiectiv s-a vorbit mai mult în termeni vagi. Autoritățile știu cât este de degradat și periculos actualul spațiu unde se desfășoară meciuri de fotbal sau rugby, dar un proiect de refacere sau reconstruire nu există. Pe site-ul CNI nu există niciun document care să ne dea speranțe că orașul de pe Bega va avea un stadion european până în anul 2021, când va Capitală Europeană a Culturii.
Stadionul „Dan Păltinişanu” a fost construit în anul 1960 şi este al doilea din ţară ca mărime, cu o capacitate de 32.972 de locuri. Are o suprafață totală de 55.423 de metri pătrați, din care arena şi alte construcţii ocupă 38.193 de metri pătraţi. Întreținerea stadionului a fost mereu deficitară. În anul 2007, în octombrie, din cauza stării proaste a treptelor, un om şi-a pierdut viaţa. La finalul meciului dintre Poli Timişoara şi Oţelul Galaţi, un spectator bănăţean a suferit un traumatism cranio-cerebral care i-a cauzat decesul.
După acest incident tragic a venit şi reabilitarea, în 2008. De atunci, totul a mers în direcţie greşită. Timp de 10 ani arena nu a fost întreţinută aşa cum trebuie. Stă mărturie starea deplorabilă în care a ajuns. Anul trecut, de exemplu, după ce o parte a peluzei sud a început să se prăbuşească odată cu pământul pe care a fost construită, s-au îngrijorat şi autorităţile.
Spitalul Regional de Oncologie și construcția Spitalului Regional de Urgență Timișoara
Cele două obiective — un institut de oncologie și un spital regional de urgență — sunt alte două exemple de incapacitate a autorităților județene de a dezvolta sistemul sanitar. Despre aceste spitale s-a vorbit mult, mai ales despre spitalul de oncologie, atât de necesar, dar nici măcar pe hârtie promisiunile nu au prins contur. Iar ultimele vești de la Ministerrul Sănătății nu sunt deloc îmbucurătoare.
Au trecut mai bine de 20 de ani de când ruinele din Calea Torontalului așteaptă să se transforme într-un spital. Și au trecut 4 ani de când Ministerul Sănătății a decis să transforme structura ridicată pe jumătate în institut oncologic. Însă lucrurile nu s-au mișcat mai deloc.
Aflat la Timișoara, ministrul Sănătății susține că lucrurile au fost blocate intenționat. Sorina Pintea vorbește de interese din zona privată a medicinei oncologice. Potrivit acesteia, pașii birocratici necesari demarării investiției au fost efectuați după termenele stabilite și, astfel, nu s-a putut începe șantierul.
„Există interese private. Nu am dovezi certe, dar am suspiciuni rezonabile în zona medicală privată. Au fost detașați oameni din Ministerul Sănătății aici, ca să facă parte din comisie (n.r.: comisia care verifică stadiul proiectului). Nu s-a întâmplat mare lucru. Sunt chestiuni eronate făcute intenționat eronat. Citind raportul de control pe zona de oncologie, nu mi-a venit să cred”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Mai mult, ministerul ar fi depus o plângere penală pentru a afla exact ce s-a întâmplat cu planul de construire a Institului Oncologic din Timișoara. De asemenea, Pintea spune că a luat deja unele măsuri împotriva Direcției de Sănătate Publică Timiș, reponsabilă de proiect, dar nu a dorit să dezvăluie în ce au constat acestea.
„Ministerul Sănătății a făcut o sesizare Parchetului. Atât timp cât există o plângere penală, așteptăm să vedem ce spune Penalul, iar pe zona administrativă am luat niște măsuri. Dați-mi voie să nu vorbesc acum despre ele”, a mai spus Pintea.
Institutul Oncologic din Timișoara ar urma să deservească nu doar regiunea de vest, ci toată țara.
În numărul viitor al publicației noastre vom face radiografia celorlaltor proiecte propuse pe lista de investiții a Băncii Mondiale. Oare autoritățile cred că este de ajuns să întocmești o listă cu obiective importante pentru ca ele să prindă viață? Este nevoie de implicare, de lobby la nivelul administrației centrale și de o echipă profesionistă pentru întocmirea documentelor ce vor susține finanțarea.
