După 25 de ani de luptă cu inflația, Mugur Isărescu se confruntă acum cu prima scădere a prețurilor de la căderea comunismului, într-o perioadă în care se înregistrează cel mai semnificativ avans al creditării în monedă locală — două evoluții care necesită răspunsuri politice diferite, potrivit unei analize Bloomberg.
Scăderea prețurilor simultan cu accelerarea ritmului de creditare în domeniul ipotecar nu este specifică doar României. Suedia și Elveția se confruntă cu aceeași situație. Spre deosebire de aceste state, Isărescu încă are spațiu să scadă costurile de împrumut, chiar dacă rata dobânzii este la un nivel record scăzut, de 1,75%. Astfel el poate face o alegere: să reducă dobânda cheie și să riște o bulă creditării similară celei din 2008 care a forțat România să solicite asistență financiară internațională, sau să majoreze dobânda și să riște scăderea cererii și a ritmului de creștere al economiei.
‘Isărescu are o problemă deoarece vrea să evite dezechilibrele, în condițiile în care România tinde spre aderarea la zona euro. Majorarea salariilor pentru bugetari și măsurile de relaxare cantitativă ale BCE au complicat și mai mult situația’, a apreciat Roxana Hulea, economist al Societe Generale la Londra.
El trebuie să țină cont de efectele politicilor volatile din România. De la căderea Guvernului Ponta, în luna noiembrie a acestui an, care a fost înlocuit cu un cabinet format din tehnocrați, leul s-a depreciat cu 1,6% față de euro, indicele BET al Bursei de la București a scăzut cu 6,4% iar randamentele obligațiunilor în lei cu scadența în 2025 au crescut la 3,889%.
Declinul prețurilor de consum, care a început în iunie, a fost determinat de reducerea TVA la alimente. Cum anul viitor sunt prevăzute noi reduceri de taxe și efectul asupra inflației, amplificat și de scăderea semnificativă a prețului țițeiului, s-ar putea tempera iar influența acestor fenomene ar trebui să se diminueze la mijlocul anului viitor, revenindu-se la o creștere a prețurilor, estimează BNR.
Goana după împrumuturi în lei a sprijinit expansiunea economiei, care a accelerat la 3,6% în trimestrul trei din 2015 deoarece vânzările de retail au urcat cu peste 11%. Isărescu a remarcat în special sectorul imobiliar, unde, deși prețurile nu au revenit la nivelul de dinaintea crizei din 2008, cetățenii preferă într-o măsură mai mare decât în restul Europei să dețină locuințe, ceea ce stimulează accesarea creditelor ipotecare ieftine.
Ce ar putea face Isărescu? se întreabă analiștii Bloomberg. Ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii percepute băncilor, în condițiile în care se așteaptă la o revenire a creșterii prețurilor. Mai degrabă decât să încetinească majorarea creditării prin creșterea dobânzii, Isărescu ia în considerare instrumente macroprudențiale de restricționare a creditelor ipotecare, similare cu cele impuse de alte bănci centrale, pentru a ține sub control prețurile proprietăților imobiliare.
Cu toți acești factori contradictorii cu care se confruntă guvernatorul, cea mai bună abordare ar fi să nu facă nicio concesie, susține economistul Nicolae Covrig, de la Raiffeisen Bank România SA. ‘Acești factori ar trebui să determine BNR să mențină rata dobânzii neschimbată până la începutul lui 2017’, susține acesta.